Schimbările din industria auto chineză vor obliga toți producătorii de EREV să respecte noi standarde tehnice de la 1 noiembrie, într-o perioadă în care vânzările de vehicule electrice cu range extender depășesc un milion de unități anual. Piața europeană privește cu interes, dar și cu prudență, aceste evoluții ce pot influența atât reglementările, cât și preferințele locale.
China a anunțat un nou standard național pentru sistemele range extender folosite pe vehiculele electrice cu range extender (EREV), semnalând o schimbare importantă de abordare tehnologică și reglementară. Standardul QC/T1086-2026, care va intra în vigoare la 1 noiembrie 2026, impune cerințe cantitative clare privind controlul puterii, compatibilitatea electromagnetică (EMC), zgomotul și vibrațiile (NVH), precum și durabilitatea sistemelor. Decizia vine pe fondul creșterii rapide a pieței EREV din China, unde vânzările anuale au depășit 1 milion de unități în 2024 și 1,2 milioane în 2025.
Comparativ cu vechiul cadru din 2017, care lăsa o marjă largă de interpretare producătorilor și stabilea cerințe calitative, noul standard transformă multe dintre aceste prevederi în criterii de performanță măsurabile. Spre exemplu, sistemele de range extender cu o putere maximă de 50 kW trebuie să mențină ieșirea în limita ±1,5 kW, iar cele de peste 50 kW trebuie să respecte o precizie de ±3%. Aceste praguri au fost stabilite pe baza datelor de producție ale celor mai importanți constructori auto, scopul fiind alinierea pieței la un nivel minim de performanță acceptabilă și eliminarea proiectelor suboptimale.
Noul cadru extinde evaluarea asupra sistemelor integrate de propulsie electrică, care combină funcția de generare și tracțiune într-un ansamblu comun de transmisie. Această tendință reflectă orientarea industriei către integrarea mai profundă a componentelor sistemului de propulsie. Cerințele pentru EMC și NVH devin prioritare, inclusiv testări dedicate privind compatibilitatea electromagnetică și managementul vibrațiilor și zgomotului, aspecte tot mai importante la modelele de top, precum Aito M9 și IM Motors LS8 EREV. Zeekr, un alt brand chinez, a reușit să livreze peste 50.000 de unități din modelul Zeekr 9X în doar câteva luni de la lansare, pregătind exporturi inclusiv către Europa.
Durabilitatea sistemelor EREV este abordată acum prin două teste obligatorii: unul de anduranță pe 750 de ore cu sarcină alternantă și altul de 100.000 de cicluri pornire-oprire, menite să reproducă aproximativ 300.000 km de utilizare reală, inclusiv condiții urbane cu porniri frecvente ale generatorului. Aceste cerințe, dezvoltate pe baza datelor reale de utilizare din China, arată că EREV-urile sunt văzute ca potențiale vehicule principale, nu doar soluții tranzitorii.
Din perspectivă europeană, introducerea unui astfel de standard ridică întrebări privind adaptarea EREV la particularitățile pieței locale. În Uniunea Europeană, vehiculele plug-in hybrid (PHEV) – tehnologii apropiate de EREV – se află sub presiunea unor reglementări privind emisiile reale de CO₂, în condițiile în care analize independente au arătat că beneficiile de emisii sunt adesea anulate de utilizarea predominantă a motorului de extensie a autonomiei în locul modului electric. Tranziția către modele electrice pure (BEV) este favorizată politic și financiar, iar oferta de EREV rămâne dominată de producători chinezi și axată pe segmentul de lux.
Un alt aspect relevant pentru piața europeană ține de designul specific al EREV-urilor chinezești: baterii mari, autonomie electrică extinsă (ex. 430 km pentru IM Motors LS8, conform ciclului CLTC), motoare electrice puternice și capacitate de încărcare rapidă. Totuși, existența unor rezervoare de dimensiuni mari și utilizarea frecventă a generatorului ridică îngrijorări privind avantajul real față de plug-in hybrid-urile europene, în lipsa unor politici clare care să stimuleze utilizarea cât mai exclusivă a modului electric.
În acest context, noul standard chinez pentru range extender poate reprezenta atât o referință tehnică pentru viitoarele cerințe internaționale, cât și un semnal că EREV se poziționează ca tehnologie permanentă pe marile piețe non-europene. Pentru România, segmentul rămâne marginal; oferta locală nu cuprinde modele relevante, iar preferința consumatorilor și obiectivele UE indică o direcție fermă către electrificare completă, cu EREV-urile având doar un rol limitat și tranzitoriu.