Guvernul chinez intenționează ca, până în 2030, aproximativ 30% din parcul său auto să fie format din vehicule electrificate, schimbând radical structura mobilității din țară. Această țintă vizează atât autoturismele, cât și flotele comerciale, și presupune extinderea masivă a infrastructurii pentru propulsii alternative. Explicăm care sunt măsurile cheie și implicațiile pentru piața globală.
Autoritățile de la Beijing au anunțat, în cadrul celui de-al 15-lea Plan Cinci Anual, un obiectiv ambițios: până la finalul deceniului, vehiculele cu tehnologii de propulsie alternativă – denumite NEV (New Energy Vehicles) – să reprezinte circa 30% din totalul parcului auto chinez. NEV include autovehicule 100% electrice cu baterie, modele plug-in hybrid cu autonomie electrică și vehicule cu pilă de combustie pe hidrogen.
La sfârșitul anului 2025, Ministerul chinez al Securității Publice raporta 43,97 milioane NEV înregistrate, echivalentul a 12% din totalul vehiculelor din China. Dintre acestea, aproximativ 30,22 milioane, adică 69%, erau modele complet electrice. Pentru atingerea țintei de 30% în doar cinci ani, flota NEV trebuie să se dubleze, presiune venind atât pe producătorii locali, cât și pe infrastructura de suport.
Strategia vizează nu doar autoturismele, ci și sectorul transportului comercial. Până în 2030, guvernul dorește ca minim un sfert dintre vehiculele utilizate comercial să opereze cu propulsii alternative. De asemenea, planul prevede accelerarea electrificării flotelor publice și introducerea vehiculelor cu emisii zero în domenii precum construcții, minerit, porturi și aeroporturi. Vehiculele grele cu transmisii alternative se află și ele pe lista priorităților.
Măsurile adoptate vin la pachet cu extinderea infrastructurii pentru transport verde: construirea de stații de încărcare și schimb de baterii pentru mașinile electrice, precum și stații de alimentare pentru hidrogen verde, amoniac sau metanol. Fokusul cade pe autostrăzile aglomerate și principalele axe de transport naționale, unde autoritățile intenționează să creeze coridoare cu emisii zero. Aceasta face parte din efortul național de decarbonizare, care vizează reducerea cu 17% a emisiilor de CO₂ raportate la produsul intern brut până în 2030.
Paralel, China urmărește creșterea ponderii surselor de energie non-fosilă la 25% din consum, extinderea puterii eoliene și solare, a energiei nucleare și a sistemelor de stocare a energiei, precum și dezvoltarea parcurilor industriale și fabricilor neutre din perspectiva emisiilor de carbon.
Planul vine într-un context de schimbare a politicii de subvenționare. După ani în care stimulentele financiare au susținut extinderea electromobilității, guvernul ajustează strategia: taxele anuale pentru hibride plug-in și vehiculele comerciale electrificate vor fi anulate din 2027, în timp ce mașinile electrice de pasageri vor păstra scutirea de la taxa auto. Aceste modificări marchează tranziția de la stimulente directe la susținerea obiectivelor structurale pe termen lung: electrificare, infrastructură și tranziție energetică.
China deține deja unul dintre cele mai mari și diverse peisaje de vehicule electrificate la nivel mondial, influențând inclusiv dinamica pieței europene. În contextul regulilor mai stricte de emisii din Uniunea Europeană, ritmul de electrificare al parcului auto chinez poate cataliza și adaptarea rapidă a producătorilor globali, inclusiv pe piața din România. Pentru actorii europeni, standardele, viteza infrastructurii și eficiența logistică din China reprezintă puncte de comparație – dar și semnal privind direcțiile în care evoluează mobilitatea la nivel global.