Un studiu recent realizat de University of Sussex și Fraunhofer ISI arată că majoritatea companiilor auto germane avansează rapid spre electrificare, însă minoritatea firmelor reticente distorsionează dezbaterea publică și pot încetini tranziția la vehicule electrice (EV) în întreaga Europă. Politicile oscilante și sprijinul politic incert alimentează neîncrederea, cu posibile repercusiuni pentru întreaga industrie auto europeană. Fenomenul are implicații directe și pentru România, aflată în același cadru de reglementare al Uniunii Europene.
Piața auto germană, una dintre cele mai influente din Europa, trece printr-o etapă decisivă în tranziția spre vehicule electrice (EV), potrivit unui sondaj realizat la finalul lui 2025 de Universitatea Sussex și Fraunhofer Institute for Systems and Innovation Research (ISI). Sondajul, la care au răspuns 74 de manageri din industrie, indică faptul că 61% dintre companii pregătesc proactiv viitorul electric al mobilității. Totuși, 39% rămân „transformatori lenți”, influențând dezbaterea publică și creând presiuni pentru încetinirea ritmului de electrificare. Acest dezechilibru riscă să afecteze întreg parcursul european către atingerea neutralității climatice.
În contextul reglementărilor europene, precum interdicția vânzării de noi autoturisme cu motoare termice începând cu 2035 (Regulamentul (UE) 2023/851), Germania și România se află sub același imperativ legislativ de accelerare a decarbonizării transportului. În timp ce industria auto germană este considerată un motor inovator în Europa, diferențele de viteză între companii pot compromite competitivitatea pe termen lung. Sondajul menționează că doar una din opt firme nu a inițiat niciun demers spre electrificare, ceea ce subliniază existența unui nucleu rezistent la schimbare.
Raportul subliniază că relaxarea politicilor de eliminare progresivă a motoarelor termice ar dezavantaja companiile care au investit deja masiv în dezvoltarea vehiculelor electrice, favorizându-le pe cele care întârzie adoptarea noilor tehnologii. Aceasta „pedepsește” tocmai firmele cel mai bine poziționate în cursa globală pentru tehnologii cu emisii reduse de carbon. Astfel, orice modificare sau amânare a politicilor europene insuflă nesiguranță în planificarea pe termen lung a industriei și afectează coordonarea întregului ecosistem auto.
Pe parcursul anului 2025, autoritățile germane au dat semnale contradictorii: au reinstituit subvențiile pentru achiziția de vehicule electrice, dar au solicitat și relaxarea interdicției la nivelul UE privind vânzarea mașinilor cu motoare termice după 2035, invocând problemele industriei. În plus, măsuri temporare precum reducerea taxelor la carburanți pentru a proteja consumatorii de creșterile de preț induse de contextul geopolitic global au creat un climat de incertitudine pentru investitori și producători.
Raportul avertizează asupra riscurilor generate de oscilațiile de politică și reducerile bruște de finanțare din timpul crizei bugetare a guvernării anterioare. Astfel de schimbări afectează credibilitatea angajamentului politic față de electrificare și determină companiile să amâne investițiile strategice. Pentru ca tranziția să fie reală, este nevoie de măsuri coerente și de predictibilitate legislativă pe termen lung.
Pe piața europeană, unde jucători precum Volkswagen, Stellantis, Renault și BMW investesc masiv în electrificare, competiția devine tot mai intensă, inclusiv prin apariția unor noi mărci din Asia. Germania menține un rol pivot în inovație și dezvoltare de tehnologie, dar lipsa unui front unitar în industrie și politicile neclare pot slăbi această poziție.
România, la rândul său, este direct conectată la aceste tendințe, dat fiind atât caracterul integrat al pieței auto europene, cât și adoptarea schemelor de sprijin pentru achiziția de EV. Dacă marile companii germane și europene investesc constant în inovație, iar autoritățile UE mențin stabilitatea reglementărilor, România va putea beneficia indirect de tehnologii noi, infrastructură modernizată și oportunități de export pe segmentul electric. În schimb, dacă politicile UE se amână sau se diluează, riscul pentru industria locală și pentru consumatorii români de a accesa vehicule și servicii electrice competitive crește.
Așadar, concluzia raportului subliniază necesitatea unei direcții politice clare și a unui sprijin consecvent pentru companiile care au investit semnificativ în electrificare. În lipsa unei astfel de abordări, înnoirea pieței auto europene riscă să fie afectată de incertitudini și întârzieri, cu efecte neprevăzute asupra poziției globale a industriei și asupra obiectivelor de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii Europene.