Estonia va instala un sistem de încărcare rapidă de 5 MW pentru un nou feribot electric pe ruta Virtsu-Kuivastu, proiect ce semnalează accelerarea decarbonizării transportului maritim în regiunea baltică și alinierea la standardele europene de infrastructură portuară.
Estonia pregătește implementarea unuia dintre cele mai avansate proiecte de încărcare de mare capacitate pentru nave electrice de pasageri, optând pentru un sistem Megawatt Charging System – MCS de 5 MW pe ruta strategică Virtsu-Kuivastu, principalul culoar naval spre insula Saaremaa. Soluția va fi furnizată de compania norvegiană PSW Power & Automation, care a câștigat contractul de electrificare a rutelor de feribot din zona baltică.
Noul sistem presupune instalarea a două stații de încărcare pe fiecare mal al traversării, fiecare cu o putere de până la 5 MW, bazate pe o arhitectură tehnică la 1.500 volți. Această tehnologie permite încărcarea rapidă a bateriilor de la bordul feribotului în intervalul de staționare în port, asigurând cicluri de operare eficiente și reducând timpul necesar alimentării între curse.
Contractul presupune și construcția unui nou feribot complet electric, al cărui termen de livrare este stabilit pentru finalul anului 2028. Vasul va avea o capacitate de 380 de pasageri și va putea transporta 110 automobile sau 8 camioane. Costul investiției pentru feribot se ridică la 50 de milioane de euro, depășind cu circa 8 milioane de euro bugetul inițial prevăzut. Designul său este ușor mai compact comparativ cu feriboturile Piret și Toll, aflate momentan în exploatare pe această rută.
PSW Power & Automation, furnizor cu experiență în proiecte similare din Norvegia, aduce la pachet atât MCS, cât și sisteme avansate de stocare a energiei, incluzând baterii modulare containerizate pentru stocare și stabilizare a rețelei portuare. Compania integrase deja peste 250 MW capacitate de alimentare la cheu și 100 MWh de baterii de stocare în porturile nordice, ceea ce subliniază maturitatea tehnologică a soluției propuse și adaptarea la politicile stricte de reducere a emisiilor.
Instalarea acestor infrastructuri în Estonia marchează și o apropiere de tendințele europene din domeniu, întrucât sistemul MCS este proiectat în concordanță cu standardele promovate de Uniunea Europeană, precum pachetul Fit for 55 și Regulamentul AFIR, ce vizează extinderea infrastructurii de alimentare alternativă în porturile europene. Astfel de soluții sunt considerate esențiale nu doar pentru reducerea emisiilor generate de navele aflate la cheu, ci și pentru viitoarele coridoare maritime cu emisii zero la nivel continental.
Proiectul estonian nu se limitează la viitorul feribot electric; infrastructura va putea deservi orice navă echipată corespunzător pentru încărcare la putere mare, ceea ce crește gradul de flexibilitate operațională și gradul de folosire al investițiilor. Potrivit PSW, sistemul se bazează pe principiile interoperabilității și scalabilității, permițând integrarea viitoarelor generații de nave electrice sau hibride care operează pe distanțe scurte sau medii.
În context european, Scandinavia conduce deja în domeniul electrificării maritime, cu Norvegia având zeci de astfel de rute electrificate. Estonia se aliniază astfel acestui val de investiții, anticipând și presiunea tot mai mare din partea reglementărilor UE care încurajează porturile – inclusiv cele din România – să adopte tehnologii similare pentru transportul fluvial și maritim. Pentru porturile românești de la Marea Neagră sau Dunăre, exemple precum cel din Estonia pot reprezenta un reper în dezvoltarea unor coridoare logistice verzi, europene și compatibile cu sursele regenerabile și cerințele viitoare de conectivitate electrică la cheu.
În paralel, evoluțiile tehnologice legate de bateriile maritime susțin direcția de electrificare, cu noi arhitecturi și densități energetice în creștere, ceea ce va permite în anii următori operarea unor nave din ce în ce mai mari exclusiv pe bază de propulsie electrică. Implementarea infrastructurii de 5 MW în Estonia poate funcționa, astfel, ca un model de referință, semnalând creșterea cererii de soluții scalabile și interoperabile pe întreg spațiul Uniunii Europene.