Producătorii europeni de baterii pentru vehicule electrice se confruntă cu riscul de a pierde 10,5 miliarde de euro până în 2030 din cauza dependenței de lanțul valoric controlat de companii asiatice, conform unui studiu Deloitte. În contextul noilor reglementări UE și al uriașei creșteri a cererii, investițiile în fabrici locale devin cruciale pentru a păstra valoarea adăugată în Europa.
Europa se află într-un punct critic în cursa globală pentru producția de baterii destinate vehiculelor electrice, arată un nou studiu semnat de Deloitte. Potrivit raportului, dacă producătorii europeni nu vor reuși să dezvolte propriile facilități de fabricare a celulelor pentru baterii, pierderile de profituri s-ar putea ridica la 10,5 miliarde de euro până în 2030. Valoarea pierdută ar putea ajunge chiar la 100–150 de miliarde de euro dacă se iau în calcul dependența de materiale importate, facilități străine și forța de muncă provenită din Asia. Pentru industria auto europeană, această situație ridică mari semne de întrebare cu privire la competitivitate și autonomie strategică.
Din datele Deloitte reiese că, deși Europa deține 13% din cota globală a fabricilor de celule pentru baterii, 98% din capacitatea de producție era, în 2025, sub controlul companiilor asiatice. Producători precum CATL (China), LG Energy Solution (Coreea de Sud) și Panasonic (Japonia) domină peisajul european, operând mari facilități și asigurând mare parte din aprovizionarea cu celule pentru constructorii auto locali. Dependenta de importuri restrânge capacitatea Europei de a influența prețul, performanța și calitatea componentelor-cheie pentru vehiculele electrice, aspect esențial în contextul reglementărilor UE care impun trasabilitate și standarde ridicate de sustenabilitate pentru baterii.
Oficialii Deloitte subliniază că cele mai profitabile segmente din lanțul de valoare al bateriilor le reprezintă extracția și procesarea materialelor (50–60% din valoare adăugată) și producția efectivă a celulelor (15–30%). Cu toate acestea, companiile europene raportează dificultăți majore: 83% identifică producția de componente de celule și 82% extracția și procesarea materialelor drept cele mai mari provocări. Acest decalaj tehnic și logistic afectează nu numai industria auto, ci și ecosistemul industrial regional, unde lipsa capacităților interne slăbește controlul asupra lanțului de aprovizionare și crește expunerea la riscuri externe, mai ales față de Asia.
Inițiative europene pentru reducerea dependenței
Uniunea Europeană a reacționat la această vulnerabilitate prin lansarea unor programe dedicate precum „Battery Booster”, care pune la dispoziție împrumuturi fără dobândă pentru investiții în fabrici de celule. Proiectele consorțiilor ACC (Stellantis, Mercedes-Benz, TotalEnergies), Verkor (cu Renault între acționari) și PowerCo (Volkswagen Group) sunt printre principalele beneficiare și pot schimba balanța în favoarea producției sub control european dacă reușesc să își crească rapid capacitatea.
Există evoluții și pe segmentul extracției și procesării. Un exemplu notabil este proiectul Vulcan Energy pentru extragerea litiului din Valea Rinului Superior și procesarea acestuia la Frankfurt-Höchst, cu start estimat în 2028. Aceste investiții, dublate de reglementările UE privind conținutul minim reciclat, trasabilitatea materialelor și reducerea amprentei de carbon, sunt menite să întărească poziția regională și să stimuleze apariția unui ecosistem integrat.
Implicare politică și riscuri strategice
Reprezentanții Deloitte susțin că, fără o industrie locală robustă a bateriilor, producătorii europeni riscă să piardă și mai multă competitivitate pe o piață a vehiculelor electrice tot mai marcată de presiunea prețurilor și criteriile de sustenabilitate. Autoritățile europene consideră autonomia industrială un element-cheie pentru viitorul mobilității, mai ales în contextul concurenței crescute din partea SUA și a Asiei. Eșecurile unor proiecte europene precum Britishvolt relevă dificultatea de a concura la scară largă cu giganții asiatici care dețin nu doar capital, ci și expertiză tehnologică și volume de producție considerabile.
Perspectivele pentru România reflectă imaginea continentală la o scară mai mică. Deși există interes politic și administrativ pentru atragerea investițiilor în lanțul valoric al bateriilor, proiectele concrete la scară comparabilă cu cele din Germania, Franța sau Ungaria sunt încă la început. Localizarea producției de celule și componente strategice ar putea aduce beneficii pe termen lung printre care locuri de muncă, know-how și reziliență industrială, dacă se găsesc soluții la provocările legate de finanțare, volum și lipsa de specialiști.
Per total, viitorul industriei europene de baterii depinde de consolidarea producției locale prin parteneriate solide, sprijin legislativ, integrarea lanțului valoric și construirea de know-how. Rata la care aceste proiecte vor avansa va determina nu doar câștigurile potențiale, ci și poziția Europei în noua economie a mobilității electrice.