Schimbarea timpurie a unui vehicul clasic cu o mașină electrică reduce semnificativ emisiile de CO₂ din transport, cu efecte directe asupra obiectivelor climatice ale Uniunii Europene și asupra utilizatorilor care aleg trecerea la mobilitate electrică. Un studiu recent demonstrează importanța acțiunii rapide, iar contextul european favorizează o astfel de tranziție.
Un studiu realizat de cercetători de la University of California Santa Cruz analizează impactul pe care îl are înlocuirea rapidă a unui vehicul convențional cu unul electric asupra emisiilor de CO₂. Rezultatele arată că, indiferent dacă mașina pe benzină sau motorină are doar unul sau doi ani, trecerea la un automobil electric aduce de cele mai multe ori un beneficiu climatic notabil, cu mențiunea că vehiculul înlocuit trebuie casat, nu revândut. Acest principiu este deosebit de relevant pentru România și Uniunea Europeană, unde decarbonizarea transportului rutier rămâne prioritară în contextul atingerii țintelor de reducere a emisiilor până în 2030.
În cadrul studiului, publicat în revista Science, au fost analizate peste 400 de scenarii de vehicule, ținându-se cont de eficiența energetică, dimensiunea bateriei, kilometrajul anual și tipul de electricitate folosit pentru încărcare—cu accent pe situația din Statele Unite. Conform rezultatelor, în 92% dintre scenarii, înlocuirea cât mai devreme posibil a unui vehicul clasic cu unul electric s-a dovedit mai benefică pentru climă decât utilizarea în continuare a celui clasic. Explicația: odată ce un vehicul clasic rămâne în circulație, continuă să emită CO₂, iar impactul negativ crește proporțional cu vârsta și utilizarea sa.
Aplicat la nivel european, acest rezultat are o relevanță suplimentară. UE și-a asumat să reducă emisiile nete cu 55% față de 1990 până în 2030, iar electrificarea rapidă a transportului rutier este o componentă esențială în acest demers. În 2024, emisiile nete la nivelul UE au scăzut cu încă 2,5%, ajungând la 37% sub nivelul de acum trei decenii. Investițiile publice și private în mobilitate electrică—sector care atrage cel mai mult capital climatic nou—sunt în creștere, susținute de strategii naționale și fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare, inclusiv în România.
Din perspectivă tehnică, impactul inițial de CO₂ generat la fabricarea unui vehicul electric și a bateriei sale este compensat în mod obișnuit în circa trei ani de utilizare, conform datelor atât ale studiului, cât și ale producătorilor auto precum BMW. De exemplu, BMW afirmă că modelul iX3 ajunge la un bilanț favorabil de emisii după aproximativ 21.500 km, ceea ce înseamnă pentru un șofer european mediu—care parcurge în jur de 11.000 km anual—o perioadă de circa doi ani.
Odată depășită această perioadă de „paritate a emisiilor”, avantajul mașinii electrice crește rapid comparativ cu vehiculul clasic, inclusiv în scenariile în care autoturismul convențional înlocuit avea o durată de utilizare redusă. Studiul arată că reducerea emisiilor pe întreg ciclul de viață poate ajunge până la 44% dacă vehiculul vechi este casat imediat, nu revândut pentru a continua să fie folosit de altcineva, ceea ce subliniază importanța politicilor de stimulare a reciclării și a reînnoirii parcului auto în Europa.
Un aspect de notat este faptul că beneficiul tranziției timpurii la electric nu depinde major de kilometrajul anual al șoferului. Chiar și utilizatorii care parcurg un număr redus de kilometri reușesc să atingă destul de rapid pragul la care trecerea la electric devine favorabilă pentru climă. Totuși, avantajul poate să scadă substanțial sau chiar să dispară în regiunile unde mixul energetic este dominat de electricitate produsă din cărbune. Aici, progresul UE, în care energia regenerabilă a atins 47% din producția de electricitate în 2024, asigură un context favorabil extinderii mobilității electrice cât mai rapid posibil.
Studiul atrage atenția și asupra rolului pieței de mașini second-hand. Dacă un vehicul pe benzină sau motorină înlocuit continuă să fie folosit de un alt proprietar, beneficiul climatic se reduce semnificativ. Aceasta evidențiază importanța programelor de stimulare pentru casarea vehiculelor vechi, așa cum există și în România. Totodată, se subliniază că luarea în calcul exclusiv a duratei de viață rămase pentru un vehicul convențional poate rata adevăratul potențial de reducere a emisiilor dacă nu este avută în vedere trecerea rapidă la electric.
În concluzie, cercetarea susține teza fără echivoc că o schimbare rapidă către vehicule electrice, cu scoaterea definitivă din uz a celor convenționale, aduce avantaje climatice clare, indiferent de vârsta sau kilometrajul automobilului înlocuit. În actualul context european, cu presiune crescută pe reducerea emisiilor și investiții susținute în infrastructură și tehnologie curată, aceste lecții oferă argumente suplimentare pentru politici active de stimulare a trecerii la mobilitate electrică şi pentru informarea corectă a consumatorului român.