Isuzu implementează în Yokohama, Japonia, un proiect pilot cu camioane electrice de gunoi ce folosesc tehnologia de schimbare rapidă a bateriilor, vizând reducerea timpului pierdut cu încărcarea pentru vehiculele municipale. Flotele comerciale aflate în operațiuni cu program strict ar putea fi semnificativ afectate dacă modelul se dovedește eficient, deși această abordare încă nu a fost testată sau implementată în Europa.
Isuzu Motors derulează până în martie 2028 un proiect-pilot în Yokohama pentru a testa dacă înlocuirea complet automatizată a bateriilor la camioanele electrice de colectare a deșeurilor poate reduce semnificativ timpii morți asociați cu încărcarea, menținând ritmul necesar pentru colectarea zilnică a gunoiului în marile orașe. Schimbarea celor două pachete mari de baterii durează aproximativ trei minute în stații special amenajate, conform demonstrațiilor realizate de Isuzu pentru presa japoneză. Acest sistem permite reluarea imediată a traseului, spre deosebire de încărcarea rapidă, care ar impune pauze de una până la două ore, imposibil de integrat în programul de 7-8 ore al colectării municipale.
Electricitatea consumată de aceste camioane nu se rezumă la propulsie: procesele de compactare a deșeurilor solicită suplimentar bateriile, reducând autonomia comparativ cu alte vehicule electrice ușoare. În lipsa posibilității de încărcare peste noapte sau în afara orelor de vârf, operatorii tradiționali au fost nevoiți să utilizeze baterii supradimensionate pentru a acoperi un schimb complet, ceea ce crește masa vehiculului și costurile de fabricație. Isuzu propune modularizarea energiei: bateriile devin active temporare ce pot fi adaptate după necesități, flota având acces la acumulatoare încărcate fără a staționa inutil.
Acest nou concept prinde contur după testele cu vehicule pentru livrări la retail, derulate de Isuzu împreună cu ITOCHU Corp. și FamilyMart din 2025 în același oraș. Trecerea la vehicule municipale supune sistemul unor regimuri de solicitare mai dure și unei imprevizibilități crescute a consumului. Inițiativa nu este singulară: competitori precum Mitsubishi Fuso dezvoltă la rândul lor stații automate de schimbare a bateriilor pentru camioane electrice, în colaborare cu firme ca Ample și Yamato Transport, vizând peste 150 de vehicule comerciale în Tokyo și Kyoto.
Adopția tehnologiei la scară industrială implică însă provocări. Stațiile de schimb pentru camioane grele ocupă peste trei ori amprenta unui vehicul, reclamă investiții inițiale ridicate și nu există încă standardizare între producători privind dimensiunile și montajul pachetelor de baterii. Or, absența unor standarde limitează interoperabilitatea și extinderea rapidă la nivel regional. În comparație cu abordările europene, unde pilonii de investiție se concentrează pe infrastructură de încărcare plug-in şi pe alimentarea rapidă cu hidrogen, tehnologia swap nu și-a făcut apariția în piața UE. De altfel, marii producători europeni precum Volvo Trucks sau Mercedes-Benz Trucks investesc prioritar în infrastructură pentru încărcare rapidă și hidrogen, nu în swap.
Pentru operatorii comerciali, sporirea timpului efectiv de utilizare a flotei și gestionarea centralizată a bateriilor ar putea oferi avantaje: prelungirea duratei de viață a celulelor, planificarea încărcărilor în funcție de consumul rețelei și utilizarea ulterioară a celor uzate pentru stocare staționară. La nivelul UE, standardele de emisii impun deja limite stricte pentru vehicule noi, iar reducerea timpilor de nefuncționare poate influența adoptarea mai extinsă a EV-urilor comerciale. Totuși, nu există până acum proiecte similare în România sau pe piața europeană, nici planuri de extindere Isuzu pentru această tehnologie pe continent.
Isuzu integrează această inițiativă într-un demers mai larg de decarbonizare și cercetează în paralel camioane electrice cu platforme clasice și vehicule comerciale alimentate cu hidrogen, în parteneriat cu Toyota. Dacă swap-ul rapid de baterii se va dovedi fiabil în medii municipale solicitante, tehnologia ar putea fi extinsă către alte segmente comerciale de nișă, precum utilaje pentru serviciile publice sau construcții, unde cererea de disponibilitate aproape continuă este similară. Pentru piața europeană, însă, un astfel de model implică regândirea standardelor tehnice și investiții majore în infrastructură, condiții care abia încep să fie discutate la nivel de industrie.