Un studiu recent demonstrează că, în majoritatea cazurilor, casarea anticipată a unei mașini funcționale pentru achiziția unui vehicul electric generează o reducere substanțială a emisiilor pe durata de viață, cu efecte relevante pentru politicile publice și piața europeană de automobile.
O preconcepție frecventă în jurul mobilității electrice susține că cea mai „verde” mașină este cea deja fabricată, argumentând că păstrarea unui autovehicul funcțional ar fi mai ecologică decât înlocuirea lui cu unul electric. O cercetare recentă, condusă de J. Elliott Campbell și Roland Geyer, desfășurată la universități din California și publicată în 2026, pune această idee sub semnul întrebării folosind o analiză detaliată a ciclului de viață al vehiculului.
Studiul compară două scenarii: continuarea utilizării unei mașini existente și casarea acesteia, urmată de achiziția unui vehicul electric cu baterie (BEV). Analiza ia în calcul factori multipli, precum eficiența vehicului, rulajul anual, emisiile asociate fabricării bateriei, dimensiunea acesteia și aportul energetic al rețelei locale. Conform autorilor, în 92% dintre scenariile simulate, casarea anticipată reduce emisiile pe întreaga perioadă de 16 ani studiată, media reducerii fiind de 58% pentru flote. Exemplul relevant prezentat: la un SUV tipic și cu rețeaua electrică medie folosită în analiză, retragerea mașinii după doar doi ani și înlocuirea cu un EV a produs o scădere cu 44% a emisiilor cumulate.
Explicația constă în faptul că emisiile de fabricație ale autovehiculului deja aflat în circulație sunt irecuperabile (cost „scufundat”). Ceea ce contează pentru viitor sunt emisiile evitabile, adică diferența dintre combustibilul pe care l-ar arde o mașină convențională și costul de fabricație și utilizare – inclusiv alimentarea cu energie electrică – pentru noul EV. Studiul subliniază astfel că factorul major este cantitatea de combustibil ce ar fi consumată de vechiul vehicul, nu atât „datoria” de carbon a bateriei EV-ului, care poate fi compensată în aproximativ trei ani de folosire, potrivit datelor pentru piața americană, unde rețelele electrice sunt mai puțin decarbonizate față de Europa.
Excepții există totuși: mașinile rulate foarte rar (sub 7.054 km/an pentru autoturisme sau 6.837 km/an pentru SUV-uri) ori hibridele extrem de eficiente nu justifică ecologic o casare anticipată, întrucât avantajul EV nu poate acoperi rapid „vârful” de emisii al fabricației. Tot astfel, EV-urile care sunt alimentate predominant din rețele cu un conținut ridicat de emisii (de peste 500 kg CO₂/MWh) și au ca consum peste 30 kWh/100 km pot anula beneficiul față de o mașină convențională.
Aplicabilitatea acestor concluzii pentru Europa şi România este semnificativă, având în vedere contextul energetic favorabil decarbonizării și legislația europeană care încurajează electrificarea rapidă a parcului auto. În state ca Germania sau Franța, un EV ajunge să aibă un bilanț de emisii superior unei mașini convenționale în doar 1–3 ani, pe fondul rețelelor care devin din ce în ce mai curate. Politici publice precum programul Rabla Plus din România sau schemele similare de casare accelerată din UE sunt în concordanță cu aceste evidențe, sprijinind trecerea rapidă la EV.
Elementul social nu este însă de neglijat. În SUA, dar și în Europa Centrală și de Est, casarea prematură a unor mașini care ar fi ajuns ulterior pe piața second-hand poate reduce accesibilitatea mobilității pentru gospodăriile cu venituri mici. În acest sens, studiul recomandă ca stimulentele pentru casare să țină cont de eficiența energetică, rulajul real, mixul energetic regional și vechimea autovehiculului, nu doar de vârstă. De asemenea, accesul facil la EV-uri la mâna a doua și certificarea sănătății bateriei pot asigura o tranziție echitabilă pentru toți.
În concluzie, noile date demonstrează că, pentru majoritatea scenariilor întâlnite în Europa și România, înlocuirea anticipată a unui vehicul vechi cu un EV aduce beneficii climatice nete. Cheia pentru maximizarea impactului pozitiv constă în direcționarea subvențiilor spre mașinile cu rulaj și consum mare, facilitarea accesului la EV-uri la mâna a doua și consolidarea infrastructurii de încărcare din surse verzi. Astfel, tranziția auto pe continent poate fi atât rapidă, cât și sustenabilă — cu efecte pozitive asupra reducerii emisiilor, în acord cu obiectivele UE privind neutralitatea climatică.