Norvegia a stabilit un nou record în primul trimestru din 2026, cu o cotă de piață EV de 98,6%. Tesla Model Y rămâne liderul absolut, urmată de modele de la Toyota. Evoluția rapidă a pieței norvegiene oferă perspective relevante pentru întreaga Europă.
În perioada ianuarie-martie 2026, Norvegia a atins o cotă istorică de 98,6% pentru vehiculele electrificate cu încărcare la priză (plugin EV), față de 95,2% în același interval din 2025. Mașinile electrice cu baterie (BEV) au reprezentat 97,9% din înmatriculările totale, în timp ce hibridele plug-in (PHEV) au scăzut la 0,7%. Volumul total al autoturismelor noi a fost de 27.175 unități, cu 14% mai puțin față de anul precedent, scăderea fiind atribuită schimbărilor fiscale introduse la începutul anului.
De la 1 ianuarie 2026, Norvegia a eliminat parțial scutirea de TVA pentru multe BEV-uri și a introdus taxe mai mari pentru toate tipurile de autoturisme. Acest context a determinat ca livrările să fie devansate în decembrie 2025, cu o scădere semnificativă a pieței în ianuarie, urmată de o revenire rapidă în martie (+33% față de martie 2025). Chiar și așa, BEV-urile au rămas categoric dominante, vânzările de hibride și benzină scăzând la doar 78 de unități (0,29% cotă de piață pentru ambele tipuri), iar dieselul nu a depășit 100 de unități lunar, față de aproximativ 9.000 de BEV-uri în fiecare lună.
În topul celor mai vândute modele, Tesla Model Y și-a menținut statutul de lider absolut, poziție pe care o deține neîntrerupt de la lansarea sa la scară largă în trimestrul 3 din 2021. Pe locurile următoare s-au situat Tesla Model 3 și Toyota bZ4X, acesta din urmă beneficiind de un update important la finalul lui 2025 (autonomie mai mare și încărcare rapidă DC îmbunătățită). Modelul Toyota bZ4X iese în evidență și prin garanția extinsă la 10 ani sau 1 milion km pentru baterie și sistemul de propulsie, de două ori mai mult decât media pieței europene, unde garanțiile de 8 ani sau 150.000 km sunt standard. Pentru vehiculul complet, Toyota acordă tot 10 ani garanție cu revizii regulate, o abordare rar întâlnită printre marii producători.
Tot Toyota a lansat în Norvegia noul C-HR BEV, un SUV mai compact (4.520 mm) și mai accesibil față de bZ4X (4.690 mm), cu o baterie mai mare (72 kWh utilizabili față de 69 kWh la bZ4X), ceea ce se traduce printr-o autonomie superioară și încărcare DC rapidă în 28 de minute. C-HR a înregistrat 101 unități doar în martie, urcând pe locul 34 în clasamentul vânzărilor, iar perspectivele arată că ar putea ajunge în top 20 până la finalul anului. Strategia Toyota de a miza pe BEV-uri se consolidează prin prezența modelului Urban Cruiser BEV, care a crescut de la 21 de unități la debutul din trimestrul 4 2025, la 874 de unități vândute în primul trimestru al acestui an, ocupând locul 5 la nivel național.
Un alt model care a atras atenția este Kia PV5, un minivan BEV lansat recent care se impune ca opțiune mai accesibilă față de Volkswagen ID. Buzz, cu 201 unități vândute în primul trimestru. Diversificarea opțiunilor electrice include și pick-up-ul JAC T9 (19 unități la debut), care se adaugă celor șase modele de pick-up BEV disponibile pe piața norvegiană, unele având prețuri de pornire sub 50.000 EUR, fapt relevant pentru sectoarele agricole și industriale. Oferta largă și competitivă a modelelor BEV din Norvegia este favorizată și prin lipsa restricțiilor privind importul brandurilor din China.
Norvegia își consolidează poziția de lider european atât la nivelul cotei de piață pentru BEV, cât și în ceea ce privește varietatea modelelor oferite clienților. Pentru piața românească, evoluția din Norvegia reprezintă un reper pentru adoptarea accelerată a mobilității electrice, mai ales în contextul în care mărcile consacrate precum Tesla, Toyota și Kia se regăsesc și în ofertele dealerilor locali. Diferențele esențiale vizează însă nu doar infrastructura și suportul de politici publice, ci și apetitul consumatorilor și diversitatea segmentelor electrificate disponibile. Tendințele de pe piața norvegiană pot fi observate cu atenție de managerii de flotă, importatori și autorități din România, întrucât trecerea accelerată către BEV devine un obiectiv al întregului spațiu european, conform reglementărilor și țintelor de reducere a emisiilor impuse la nivelul UE.