Un standard internațional pentru bateriile solid-state dedicate vehiculelor electrice a primit aprobarea inițială sub conducerea Chinei, cu Franța, Japonia și Coreea de Sud ca parteneri principali. Producătorii și instituțiile din sectorul EV vor trebui să se conformeze unor reguli tehnice unificate ce pot redefini etichetarea, testarea și taxarea bateriilor pe piețele globale și europene.
IEC (Comisia Electrotehnică Internațională) a aprobat o propunere condusă de China pentru stabilirea unui standard global referitor la bateriile solid-state destinate tracțiunii electrice auto. Conform informațiilor publicate recent, documentul definește parametri comuni de testare și reguli de aplicare, având drept scop principal crearea unei abordări armonizate la nivel mondial a acestei tehnologii. Propunerea implică participarea directă a Franței, Japoniei și Coreei de Sud, garantând că preocupările Uniunii Europene și reglementările specifice pieței europene pot fi integrate în procesul de elaborare. Runda de drafting va dura între 24 și 36 de luni, ceea ce înseamnă că standardizarea formală rămâne la stadiu de proces; normele efective vor apărea ulterior.
Un aspect cheie introdus de standardul propus îl reprezintă metoda tehnică de diferențiere între bateriile integral solid-state și cele parțial solid-state. Pentru a fi clasificate drept „all-solid-state”, celulele trebuie supuse unui test: uscare timp de șase ore într-o cameră de vid la 120°C. Dacă pierderea totală de masă a celulei prin evaporare de substanțe volatile depășește pragul de 0,5%, atunci produsul nu se califică pentru etichetarea integral solid-state. Acest criteriu urmărește să elimine confuzii sau marketingul înșelător, deoarece unele baterii promovate drept solid-state utilizează de fapt soluții hibride cu electroliți lichizi și solizi, cazuri întâlnite deja la anumite modele de pe piața chineză.
Standardizarea internațională va influența semnificativ reglementările europene, implicit și cele din România. Participarea Franței asigură integrarea prespectivei UE încă din faza de lucru, iar ulterior, standardul IEC va putea constitui baza pentru omologare și etichetare la nivel european. Acest proces corespunde direcției trasate de Regulamentul UE 2023/1542, care urmărește tehnologii de baterii mai sigure și sustenabile, reducerea riscului de greenwashing și facilitarea unei comparații clare între tipurile de baterii. Definirea clară a pragului de masă pierdută unifică regulile de clasificare și ar putea influența inclusiv strategia de etichetare pentru clienții și producătorii europeni.
China a avansat, în paralel cu inițiativa la nivel global, o serie de reglementări fiscale destinate industriei bateriilor. Începând cu septembrie 2026, produsele cu baterii litiu-ion vor fi taxate cu 2%, urmând ca rata să crească la 4% din 2027. În schimb, bateriile solid-state, cele pe bază de sodiu și pilele de combustie vor beneficia de scutire de la această taxă până la 31 decembrie 2028. Această politică stimulează dezvoltarea și adoptarea de soluții alternative, însă nu clarifică tratamentul fiscal al bateriilor semi-solide, ceea ce ar putea ridica provocări pentru producătorii care folosesc tehnologii hibride.
Pe segmentul industrial, companii chineze precum Sunwoda și EVE Energy raportează progrese pe linii pilot dedicate producerii de baterii solid-state. Sunwoda a menționat o capacitate anuală planificată de 0,2 GWh pentru producția de prototipuri și un țintar de densitate energetică de 400 Wh/kg (nerecunoscut încă oficial ca rezultat de producție). EVE Energy a produs un prototip solid-state de 60 Ah, destinat autovehiculelor, testat pentru a funcționa la presiuni de până la 5 MPa. Această abordare tehnologică se bazează pe necesitatea menținerii contactului mecanic la interfața solidă dintre electrozi, o provocare diferențiată față de bateriile cu electroliți lichizi. Totuși, aceste rezultate țin de faza de testare și nu reprezintă o confirmare a disponibilității comerciale rapide.
Performanța la testele de abuz rămâne în atenția industriei, celulele prototip trecând de probe extreme precum penetrarea cu ac la stare de încărcare maximă, fără semne de runaway termic sau ardere vizibilă în timp util de observație. Testări cu standarde similare se derulează și în Europa, iar adoptarea unui protocol unic va permite o evaluare mai transparentă și comparabilă între producători și regiuni. Pe termen mediu, prețul materiilor prime influențează adoptarea pe scară largă: solidele anorganice specializate costă semnificativ mai mult decât electroliții lichizi, fapt documentat și de analizele pieței din China (exemplu: peste 600 € pe kg pentru LPSC, de peste 80 de ori mai scump decât electroliții lichizi).
Niciunul dintre participanții la procesul internațional nu estimează o producție și comercializare la scară largă a bateriilor all-solid-state înainte de 2027-2030. Pe piața europeană, omologarea și integrarea acestor tehnologii va depinde de adoptarea standardului IEC, astfel încât producătorii auto și furnizorii de pe continent să acceseze rapid noile tehnologii și stimulente asociate.