Planurile autorităților australiene de a introduce o taxă rutieră pentru șoferii de vehicule electrice ridică controverse legate de echitate și sustenabilitate fiscală. Experții propun extinderea taxei la toate tipurile de mașini, proporțional cu greutatea, pentru a reflecta uzura reală a drumurilor și a evita dispute juridice similare cu cele din alte jurisdicții.
Un nou demers al guvernului statului New South Wales (NSW), Australia, vizează introducerea unei taxe pe utilizarea drumurilor dedicată inițial vehiculelor electrice și hibrid plug-in, cu impact direct asupra modului în care aceste vehicule contribuie la finanțarea infrastructurii rutiere. Potrivit planurilor, din iulie 2027, șoferii de EV-uri și hibrizi plug-in ar urma să plătească peste doi cenți pentru fiecare kilometru parcurs, taxa urmând să genereze aproximativ 214 milioane € în primele doi ani.
Propunerea a fost discutată în cadrul primei ședințe a unei comisii de anchetă din NSW pe tema taxei rutiere. Tema centrală a dezbaterii a fost dacă această taxă ar trebui să vizeze exclusiv șoferii de vehicule electrice sau să fie extinsă asupra tuturor tipurilor de mașini, în funcție de masa proprie, pentru a reflecta corect contribuția la uzura drumurilor și a podurilor. Un argument avansat de specialiștii în drept constituțional a fost că o astfel de abordare ar evita provocări juridice precum cele care au dus la anularea taxei similare din statul Victoria. Profesorul emerita de drept constituțional Anne Twomey, de la Universitatea din Sydney, a spus că aplicarea echitabilă asupra tuturor mașinilor și eliminarea actualei accize pe combustibili ar putea rezolva problemele de fond și ar asigura surse corecte pentru întreținerea infrastructurii.
Măsura este susținută de asociații precum Infrastructure Partnerships Australia și NRMA, organizații care susțin că implementarea rapidă a taxei nu ar descuraja adopția vehiculelor electrice. NRMA, principalul club auto australian, argumentează că întârzierea aplicării taxei ar putea complica implementarea pe termen lung. În opoziție, Consiliul Vehiculelor Electrice a cerut amânarea taxei cel puțin până când 30% din flota națională va fi electrică, estimând că implementarea timpurie va încetini vânzările de vehicule electrice și va periclita atingerea țintei de cinci milioane EV-uri până în 2035. La momentul audierilor, ponderea vehiculelor electrice în Australia era de aproximativ 2% din total, iar studiile prezentate de Consiliu arătau că introducerea prematură a acestei taxe ar reduce ritmul de creștere al segmentului electric.
Situații similare se regăsesc și în Europa, unde scăderea veniturilor din accizele la carburanți obligă guvernele să regândească modelele de taxare rutieră în contextul electrificării masive a parcului auto. În mai multe state membre (Germania, Franța, Olanda), s-au introdus deja elemente de taxare bazate pe masa și emisiile vehiculelor, iar discuțiile despre aplicarea unor taxe pe kilometru-parcurs sau în funcție de uzura drumurilor devin tot mai relevante. În România, deși nu există o taxă clară per kilometru sau proporțională cu greutatea pentru autoturismele personale, subiectul este prezent atât în dezbaterile privind înlocuirea veniturilor din accize, cât și în contextul subvențiilor generoase oferite pentru vânzarea de mașini electrice prin Rabla Plus.
Aspectul tehnic central este aportul diferit la uzura drumurilor, unde masa vehiculului influențează exponențial degradarea infrastructurii. Sistemele de taxare greutate-kilometru sunt deja funcționale pentru camioane în mai multe state europene și ar putea fi adaptate în viitor pentru flota auto personală, inclusiv în România, pe măsură ce ponderea EV-urilor crește și bugetele publice pierd veniturile asociate accizelor. Oricum, orice schimbare a regimului fiscal sau a structurii taxelor auto trebuie calibrată pentru a menține echitatea și a nu frâna tranziția către transportul electric.