Baidu, prin serviciul Apollo Go, a început primele teste cu robotaxiuri autonome pe străzile Londrei, colaborând simultan cu Uber și Freenow by Lyft, ceea ce marchează o etapă majoră pentru mobilitatea electrică și autonomă în Europa, cu posibile implicații pentru piața din România.
Baidu, gigantul tehnologic chinez, a lansat în această săptămână primele teste de circulație cu robotaxiuri autonome Apollo Go în Londra, făcând acest lucru în parteneriat cu două dintre cele mai mari platforme de ride-hailing din lume: Uber și Freenow by Lyft. Acțiunea are loc la doar câteva zile după ce Apollo Go a demarat primul test complet fără operator de siguranță într-o piață cu volan pe dreapta, în Hong Kong. Londra devine astfel cel mai recent oraș care integrează peisajul urban într-un proiect-pilot important pentru viitorul mobilității autonome în Europa.
Testele din Londra utilizează a șasea generație a vehiculului Apollo Go RT6, conceput special pentru servicii de mobilitate autonomă. Inițial, pe durata testelor, la bord se află operatori de siguranță, iar ruta actuală acoperă zone urbane și suburbane din cartierul Brent. Conform declarațiilor Baidu și Freenow by Lyft, serviciile comerciale pentru public nu vor începe înainte de 2027, fiind condiționate de aprobarea autorităților de reglementare din Marea Britanie și, ulterior, de la nivel european.
Lansarea testelor la Londra rezultă din două parteneriate distincte semnate de Baidu în 2025: unul cu Lyft (devenit lider european în urma achiziției Freenow pentru aproximativ 181 milioane €) pentru implementarea pe scară largă a robotaxiurilor în piețele cheie din Europa, iar celălalt cu Uber, orientat spre integrarea flotelor autonome pe platforma Uber la nivel global, exclusiv în afara SUA și Chinei continentale. Practic, concurenții globali Uber și Lyft se bazează în acest moment pe aceeași tehnologie de conducere autonomă dezvoltată de Baidu, un indicator puternic privind gradul ridicat de specializare și dificultatea extinderii rapide a serviciilor autonome la scară globală.
Pe plan tehnic, vehiculele RT6 includ hardware și software avansat pentru autonomia de nivel 4, dar în Londra și alte piețe europene testarea se face în regim supravegheat, cu operator uman prezent. În Hong Kong însă, după ce Departamentul Transporturilor a emis prima autorizație pentru o probă publică complet autonomă pe 23 iulie, Apollo Go a rulat din 27 iulie pe insula aeroportului fără niciun operator la bord, ceea ce reprezintă o premieră pentru o piață cu volan pe dreapta. De la lansarea licenței-pilot pentru vehicule autonome în noiembrie 2024, Apollo Go a parcurs peste 240.000 km în Hong Kong, ceea ce a permis transferul rapid de expertiză către alte piețe precum Londra.
În Europa, interesul și ritmul de testare pentru mobilitatea autonomă cresc rapid. Londra oferă un cadru vital pentru aceste încercări datorită infrastructurii complexe și a deschiderii autorităților locale și naționale către inovație. Dezvoltarea reglementărilor în 2024 și 2025, supravegheată de UK’s Centre for Connected and Autonomous Vehicles (CCAV) și Transport for London, modelează un mediu de testare rigoros, la care se raportează și Waymo, concurentul Baidu, care efectuează la rândul său teste cu operatori de siguranță. Planurile Uber și ale partenerului său Wayve prevăd o tranziție graduală către servicii complet autonome, însă, ca și Baidu, operaționalizarea la scară largă rămâne dependentă de rezultate pozitive și de aprobări legislative suplimentare.
Baidu afirmă că, până în aprilie 2026, Apollo Go a realizat peste 22 milioane de curse autonome la nivel global, din care 3,2 milioane complet autonome doar în primul trimestru din 2026. Flotele sale însumează peste 330 milioane de kilometri autonomi, peste 220 milioane parcurși fără supraveghere umană. Aceste cifre evidențiază consistența tehnologică și scala pe care Baidu o atinge față de alți competitori din domeniu.
Pentru piața europeană și, implicit, pentru cea din România, extinderea rețelei Apollo Go presupune o nouă etapă în accesul la servicii de transport urban cu vehicule electrice autonome. Rămâne de văzut modul în care reglementările UE și cerințele naționale vor influența calendarul implementării publice, însă modelul de rețea „hibridă” – unde robotaxiurile și vehiculele conduse de oameni coabitează în platforme precum Freenow sau Uber – descrie direcția pe care o urmează industria pentru anii următori. Cel puțin în următorii ani, supravegherea umană și aprobările legislative par să fie barierele principale pentru adoptarea pe scară largă a robotaxiurilor pe piețele europene.