Noile estimări realizate de economiști ai Universității Harvard indică faptul că vehiculele electrice ar putea reprezenta 38% din totalul vânzărilor de mașini noi în SUA până în 2030, depășind mult prognozele anterioare, chiar dacă politicile federale recente au restrâns stimulentele pentru achiziția de EV.
Economiști din cadrul Universității Harvard au publicat în iulie 2026 o analiză privind impactul schimbărilor recente de politici federale asupra tranziției către vehicule electrice (EV) în Statele Unite. Potrivit studiului, publicat de Salata Institute for Climate and Sustainability, ponderea EV ar putea ajunge la 38% din vânzările de autovehicule noi până la finele acestui deceniu, o creștere semnificativă față de nivelul de 8% estimat pentru 2025.
Cifrele menționate sunt relevante având în vedere că eliminarea creditului fiscal federal de 7.500 € acordat anterior cumpărătorilor de EV, odată cu adoptarea legislației denumite “One Big Beautiful Bill” (OBBA), a pus sub semnul întrebării ritmul de creștere al acestei piețe. Studiul confirmă că, deși acest credit fiscal avea un rol major, evoluția tehnologică și contextul internațional au contrabalansat efectul eliminării stimulentului financiar.
Conform autorilor analizei, eliminarea creditului fiscal explică diferența majoră între scenariul “business as usual” (politici din epoca Biden), care estima o cotă de piață a EV de 48% în 2030, și cel determinat de legislația OBBA – adică între 48% și 39,4%. Dintre toate măsurile prevăzute în OBBA, renunțarea la subvenția pentru vehicule electrice noi, second-hand sau comerciale are cel mai mare impact, scăzând cota de piață anticipată cu 6,2 puncte procentuale.
Estimările revizuite ale Harvard arată că principalele motoare ale creșterii sunt două: prețul ridicat al energiei, determinat de crizele globale care afectează livrarea de petrol și gaze, și progresul tehnologic al bateriilor pentru EV, care a redus costurile și a crescut autonomia. Crizele geopolitice recente, inclusiv blocarea rutelor majore de export de combustibili, au determinat o creștere susținută a prețului la pompă, accentuând atractivitatea EV pentru consumatori.
De asemenea, dezvoltarea rețelelor de stații publice de încărcare rapidă a continuat, în ciuda încercărilor de restrângere a finanțării federale din partea administrației Trump. Programul național NEVI pentru infrastructura de încărcare, deși suspendat temporar, a fost reluat după decizia unei instanțe, ajutând extinderea accesului la încărcare pentru șoferii de EV, inclusiv pe marile rute americane.
Pe lângă infrastructură și context energetic, factorii comportamentali cântăresc tot mai mult. Conform studiului, tot mai mulți cumpărători se concentrează pe avantajele de utilizare ale EV: cost redus la întreținere, eliminarea dependenței de combustibili volatili și caracteristicile de confort, depășind importanța inițială a stimulentelor financiare. Scăderea numărului de stații de alimentare tradiționale generează noi motive pentru trecerea la EV, mai ales în mediul urban și rural, unde apariția fenomenului de „desert energetic” reduce atractivitatea opțiunilor convenționale pentru șoferi.
Studiul Harvard evidențiază și rolul producătorilor auto consacrați, care accelerează dezvoltarea și lansarea de modele electrice atractive. Exemplul menționat de raport este Ford, pregătit să lanseze pe piață un pickup electric cu un preț sub 30.000 €, semnalând deschiderea către noi segmente de consumatori. Alți producători, precum Toyota și Subaru, introduc la rândul lor modele electrice dedicate, asigurând diversificarea opțiunilor pentru cumpărători.
Comparație cu tendințele europene și implicații pentru România
În Europa, scenariile pentru 2030 anticipează o cotă de piață a EV între 35% și 61,6%, cu cele mai multe prognoze actuale sub ținta inițială de 50% stabilită de UE. Dezvoltarea pieței europene de EV este impulsionată de obiectivele legislative referitoare la neutralitatea emisiilor, cu obligativitatea ca toate vânzările de automobile noi să fie zero-emisii din 2035. România, ca stat membru, este direct influențată de aceste reglementări și va trebui să accelereze pregătirile pentru cerințele impuse de Bruxelles.
Diferențele între piețele nord-americană și europeană țin atât de structura stimulentelor, cât și de oferta de modele. Pe continent, creșterea gamei de modele accesibile, investițiile în infrastructura de încărcare și presiunea reglementărilor ar putea menține dinamica tranziției, chiar dacă și aici mulți producători ajustează planurile în funcție de ritmul real al cererii. În ciuda tăierii unor stimulente, autoritățile europene și naționale, inclusiv cele din România, continuă să sprijine infrastructura, iar strategia pentru orașe cu emisii scăzute amplifică interesul pentru EV-uri.
Astfel, creșterea vânzărilor de vehicule electrice în SUA, evidențiată de studiul Harvard, confirmă un trend global care presionează și piața europeană să continue investițiile și inovația. România trebuie să intensifice pregătirile pentru a răspunde standardelor și cererii în creștere, asigurând adaptarea sectorului auto și a rețelelor naționale de încărcare la schimbările structurale ale pieței globale de mobilitate.