Creșterea înmatriculărilor de vehicule electrice în Marea Britanie a atins niveluri record în august, însă ritmul actual este considerat insuficient pentru a îndeplini obiectivele impuse de reglementările zero-emisii, indică datele SMMT. Acest fenomen evidențiază presiuni similare resimțite și pe piața europeană, inclusiv în România, privind tranziția rapidă către mobilitatea electrică.
În luna august, piața auto din Marea Britanie a înregistrat un avans semnificativ al înmatriculărilor de vehicule electrificate, cu peste jumătate din noile mașini fiind dotate cu sisteme de propulsie care includ componente electrice. Datele publicate de Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT) arată că în segmentul vehiculelor complet electrice (BEV) s-au înregistrat 28.063 unități noi, ceea ce reprezintă o creștere de 27,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest rezultat plasează BEV-urile la o cotă de 29,8% din totalul noilor înmatriculări din august. Este cea de-a doua cea mai mare pondere lunară din 2024 pentru acest tip de vehicul în Marea Britanie, aflați SMMT, deși această creștere este amplificată și de particularitățile pieței auto din august, când volumele totale sunt tradițional mai scăzute.
Pentru restul tehnologiilor electrificate, hibridele plug-in (PHEV) au înregistrat cea mai rapidă creștere, cu un avans de 39,8% comparativ cu anul anterior, reprezentând 14% din vânzările totale. Hibridele convenționale (HEV) au crescut cu 26,3%, ajungând la 12,7% cotă de piață. În schimb, mașinile cu motor pe benzină au fost singura categorie majoră în scădere, cu o reducere de 3,5% față de aceleași date din 2023. Aceste tendințe arată o repoziționare clară a pieței auto britanice în favoarea tehnologiilor electrificate.
Reprezentanții SMMT subliniază că totuși luna august are o relevanță limitată, fiind considerat un interval cu volume mici. Mike Hawes, directorul executiv al organizației, subliniază că adevăratul test de creștere va fi oferit de cifrele pentru septembrie, care reprezintă o perioadă de vârf anuală pe piața britanică. Producătorii auto care activează pe această piață oferă în prezent peste 170 de modele complet electrice, cu stimulente importante din partea industriei și a guvernului pentru a accelera achizițiile.
Segmentul autovehiculelor comerciale electrice a progresat și el, atingând o cotă de 16,3% în august, cu 2.395 unități noi și o creștere de 25,9%. Chiar și așa, ritmul este considerat nesatisfăcător pentru atingerea țintei de 24% vehicule comerciale electrice impusă pentru anul 2026. Însuși SMMT avertizează că piața vehiculelor comerciale electrice merge prea lent față de cerințele ZEV Mandate (reglementarea Zero Emission Vehicle). Ponderea anuală a acestora în 2024 este încă la doar 11%, deci sub jumătate din nivelul solicitat până în 2026.
Pe plan european, presiunile asociate cu accelerarea vânzărilor de BEV sunt similare. Uniunea Europeană a stabilit o reducere cu 55% a emisiilor medii pentru flotele de autoturisme noi până în 2030, față de nivelul din 2021, ceea ce va necesita o pondere tot mai mare de mașini cu emisii zero la vânzare. România se alătură acestor eforturi prin scheme generoase de sprijin, cum este programul Rabla Plus, unde stimulentele pot ajunge la 10.000 € pentru achiziția unui vehicul electric sau cu hidrogen pentru persoane fizice. În același timp, eforturile de extindere rapidă a infrastructurii de încărcare se accelerează atât în România, cât și în restul Uniunii, susținute de fonduri dedicate de la nivel european.
Principalii concurenți pe segmentul BEV în Europa rămân Tesla (cu modele precum Model Y și Model 3), Volkswagen (ID.3, ID.4), Hyundai (Kona Electric, Ioniq 5) și Renault (Megane E-Tech), cu prețuri de listă care pornesc din jurul a 30.000 € înainte de subvenții și pot ajunge la 50.000 €. Autonomia declarației pentru modelele noi depășește în medie 400 km în regim de testare WLTP (Worldwide Harmonized Light Vehicles Test Procedure), oferind o alternativă viabilă pentru majoritatea utilizărilor zilnice.
Organizațiile industriale europene, alături de SMMT, solicită extinderea rapidă a rețelelor de încărcare publice, precum și continuarea și adaptarea stimulentelor pentru cumpărătorii finali, fără care ritmul adoptării BEV ar putea încetini față de cerințele de reglementare. Piețele europene, inclusiv România, se află într-o poziție strategică în procesul tranziției către mobilitatea electrică, însă pentru atingerea obiectivelor climatice și industriale va fi necesară colaborarea strânsă între industrie, guverne și consumatori.