Adoptarea ambițioasă a vehiculelor electrice la nivel global ar putea preveni 8,8 milioane de decese premature până în 2050, potrivit unui nou studiu ICCT, relevant și pentru Europa și România, unde politicile de electrificare devin esențiale pentru sănătatea publică.
Un raport recent publicat de International Council on Clean Transportation (ICCT) estimează că o tranziție rapidă către vehicule electrice (EV) la nivel global ar putea salva 8,8 milioane de vieți până în 2050. Studiul analizează impactul poluării generate de transportul rutier, subliniind că în prezent, la nivel global, o persoană moare la fiecare 45 de secunde din cauza poluării rezultate din emisiile vehiculelor.
Analiza ICCT pornește de la un scenariu de referință, în care politicile existente din 2025 sunt menținute până în 2050. În această variantă, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului ar crește cu 74%, ajungând la un deces la fiecare 26 de secunde. Alternativele studiate includ un scenariu „ambițios” de electrificare, unde 100% din vânzările globale de vehicule devin electrice până în 2045 (inclusiv pentru vehicule comerciale grele), scenariu ce ar reduce decesele premature cu 63% și cazurile de astm infantil cu 80%.
La nivel european, obiectivele de reducere a emisiilor CO2 pentru autoturismele noi prevăd o scădere de 55% până în 2030 și eliminarea completă a emisiilor la evacuare pentru modelele noi din 2035. În România, aceste ținte sunt susținute de subvenții precum „Rabla Plus,” cu finanțări de până la 10.000 € pentru achiziția de EV, precum și dezvoltarea rețelei publice de stații de încărcare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Raportul ICCT evidențiază rolul major al vehiculelor comerciale grele în poluarea urbană. Deși sunt mai puține decât autoturismele, camioanele contribuie semnificativ mai mult la poluare per unitate, argumentând electrificarea rapidă a segmentului de transport greu. Conform datelor, beneficiile de sănătate cresc direct proporțional cu numărul de camioane electrificate, nu doar autoturisme.
În scenariul „ambițios”, se preconizează evitarea a 1,7 milioane de cazuri noi de astm infantil, pe lângă decesele prevenite. Pentru Europa, unde standardele Euro 7 pentru vehicule ușoare intră în vigoare din iulie 2025, presiunea pentru accelerarea electrificării este dublată de nevoia reducerii costurilor medicale asociate bolilor respiratorii cauzate de trafic. Se estimează economii potențiale de miliarde de euro la nivelul bugetelor publice de sănătate, făcând din EV-uri nu doar o alegere climatică, ci și una economică.
Studiul ICCT nu a inclus impactul schimbărilor climatice, concentrându-se exclusiv pe efectele poluării aerului asupra sănătății. Totuși, raportul subliniază că eforturile legislative ar trebui să ia în calcul realitatea că emisiile actuale ale flotelor auto europene depășesc cu 15–20% valorile oficiale, fapt ce poate compromite atingerea obiectivelor climatice. Producătorii auto europeni de top, precum Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz, sunt printre liderii tranziției către electrificare, dar sunt evidențiate și întârzieri la unele companii care mențin prioritatea pe modele hibride sau tradiționale.
Expansiunea pieței EV în Europa este accelerată de prezența unei game largi de modele electrice, de la mașini de oraș la vehicule utilitare, și de implicarea activă a competitorilor asiatici, precum BYD, în piața locală. Rata de adopție medie în UE pentru EV-uri noi a depășit 23% în 2026, cu țări precum Norvegia, Suedia sau Țările de Jos depășind 40% cotă de piață. România înregistrează progrese anuale notabile, deși rămâne în urma liderilor europeni.
ICCT accentuează că orice încetinire deliberată a tranziției către electrificare—prin politici sau lobby industrial—înseamnă implicit acceptarea unui număr suplimentar de decese prevenibile. Cazul Chinei, unde electrificarea rapidă a generat deja o reducere semnificativă a mortalității asociate poluării, demonstrează că schimbarea este posibilă și pentru restul lumii.
În concluzie, raportul ICCT subliniază că succesul decarbonizării transportului depinde de politici ferme, de accelerarea înnoirii flotei cu vehicule full electrice și de prioritizarea electrificării segmentului greu. Pentru publicul european și român, beneficiile concrete ale acțiunii rapide sunt salvarea de vieți și sănătate publică, alături de echilibrare economică și climaterică pe termen lung.