Un accident grav implicând un vehicul Tesla Model S cu funcția Autopilot activată ridică din nou semne de întrebare privind responsabilitatea șoferilor și limitele actuale ale tehnologiei de asistență la condus, cu impact asupra utilizatorilor europeni și români.
În data de 14 iulie, antrenorul principal al echipei San Francisco 49ers, Kyle Shanahan, a suferit un accident serios cu Tesla Model S, în timp ce utiliza funcția Autopilot. Incidentul a avut loc în Palo Alto, SUA, când Shanahan, conducând spre locuință după o vizită la kinetoterapeut, a încercat să recupereze un telefon mobil scăpat în interiorul mașinii. În acel moment, el și-a luat ochii de la drum pentru aproximativ două secunde și a intrat pe contrasens, izbindu-se de un SUV. Accidentul a provocat lui Shanahan multiple răni, inclusiv comoție, fracturi și tăieturi ce au necesitat 40 de copci, în timp ce cealaltă șoferiță implicată nu a suferit răni grave, potrivit informațiilor disponibile.
Notabil este faptul că Shanahan a declarat public că își asumă responsabilitatea pentru accident, subliniind că, indiferent de asistența oferită de sistem, șoferul trebuie să rămână permanent atent la drum. „Este întotdeauna vina ta. Indiferent dacă folosești Autopilot sau nu, nu poți să nu fii atent”, a spus acesta. Din relatările sale reiese că experiența de aproape nouă ani cu funcția Autopilot l-a făcut să se simtă suficient de confortabil încât să neglijeze pentru scurt timp supravegherea activă, aspect evidențiat de numeroși experți ca principal risc al sistemelor de conducere asistată de nivel 2.
Autopilot-ul Tesla este certificat la nivel 2 pe scala SAE, ceea ce presupune că vehiculul poate prelua controlul asupra direcției, accelerării și frânării, însă șoferul rămâne în permanență responsabil și trebuie să fie pregătit să preia complet controlul fără nicio avertizare. Acest nivel continuă să fie standardul în România și la nivel european, unde reglementările Uniunii Europene prevăd obligativitatea supravegherii permanente din partea șoferului și nu permit conducerea complet autonomă. În Europa, Tesla oferă și pachetul Full Self-Driving (FSD), cu funcționalități restricționate față de SUA și prețuri care, în 2024, se situează între 7.500 € și 12.000 €, în funcție de țară. Normele europene accentuează clar că, indiferent de funcțiile active, responsabilitatea revine întotdeauna persoanei din spatele volanului.
Creștere a numărului de accidente cu sisteme ADAS
Datele recente evidențiază o creștere semnificativă a accidentelor implicând sisteme de asistență la condus (ADAS), în special la modele Tesla cu Autopilot sau FSD. În mai 2026, Tesla a raportat 207 accidente într-o singură lună pentru sistemele sale de asistență, un record de la începutul raportărilor. Pe plan global, peste 3.700 de incidente asociate cu aceste tehnologii au fost raportate, Tesla deținând o pondere de aproximativ 85% din totalul accidentelor semnalate pentru ADAS în industrie din 2019 până în prezent. Totuși, compania nu publică suficiente date independente privind rata de siguranță pe distanță parcursă, ceea ce limitează posibilitatea de comparație între mărci sau de evaluare independentă a performanțelor de siguranță pentru piața europeană.
Comparativ, producătorii europeni, precum Mercedes-Benz, BMW și Audi, au dezvoltat sisteme avansate de nivel 2 și parțial 3, dar pun accent sporit pe transparența datelor și comunicarea incidentelor către autoritățile naționale, așa cum solicită Regulamentul General pentru Siguranță (UE) 2019/2144. Totodată, specificațiile europene impun limite stricte de viteză și domenii de operare pentru funcțiile de conducere asistată, fapt ce temperează riscul ca șoferii să devină prea încrezători și să își piardă temporar vigilența, așa cum s-a întâmplat în cazul relatat.
Implicarea utilizatorului și responsabilitatea legală
Incidentul relatat readuce în atenție o problemă dezbătută intens de reglementatori și specialiști: riscul ca automatizarea parțială să inducă un fals sentiment de siguranță utilizatorilor. Pe piața europeană și implicit cea românească, legislația actuală menține statutul de responsabil unic al șoferului chiar și cu sistemele de asistență activate. Orice neatenție, precum distragerea cauzată de manipularea telefonului, poate avea consecințe grave, iar sistemele automate nu pot compensa complet pentru perioadele de dezangajare a șoferului, în special atunci când decizia umană trebuie luată instantaneu.
Accidentul lui Kyle Shanahan servește astfel drept studiu de caz pentru utilizatorii de EV din România și Europa: chiar și după ani de experiență cu tehnologia, monitorizarea constantă și concentrarea la drum rămân esențiale. Șoferii care utilizează Autopilot sau alte sisteme ADAS trebuie să fie vigilenți și să evite orice activitate care le poate distrage atenția — regulă susținută atât de producători, cât și de reglementările europene. În lipsa unor sisteme de nivel superior omologate și a unor date transparente privind siguranța, discuția despre conducere asistată în România și UE rămâne una despre precauție, responsabilitate personală și echilibru între progres tehnologic și siguranță rutieră.