Unii proprietari de mașini electrice din China au raportat scăderea radicală a autonomiei după actualizări software fără avertizare prealabilă, aspect ce ridică întrebări pentru piața europeană și consumatorii locali despre transparența și drepturile la actualizări OTA.
Mai mulți proprietari de vehicule electrice din China au semnalat în ultimele luni că autonomia mașinilor lor a scăzut considerabil după anumite actualizări software distribuite de la distanță – așa-numitele actualizări peste aer (OTA). Concret, pentru unele modele, autonomia pe o încărcare completă ar fi scăzut de la aproximativ 500 km (metodologie CLTC folosită în China) până la circa 300 km, potrivit relatărilor apărute în presa locală și citate de CCTV. În plus, timpul de încărcare rapidă ar fi crescut substanțial, de la 40 la 70 de minute. Fenomenul a generat o serie de sesizări și nemulțumiri pe platforme dedicate problemelor consumatorilor, precum Black Cat Complaints, sub denumirea de „battery locking” – restricționarea software a capacității sau performanței bateriei fără informarea explicită a utilizatorului.
Practica de a modifica autonomia sau timpii de încărcare ai vehiculului prin actualizări OTA ridică întrebări esențiale despre drepturile de proprietate digitală și transparență în relația producător-client. În cazul raportat în China, nu este clar ce constructori sau modele sunt implicate, nici amploarea reală a fenomenului. Ministerul chinez al Industriei și Tehnologiei Informației a emis recent noi reglementări care interzic explicit actualizările software fără informarea proprietarilor, așa cum este și cazul restricționării autonomiei sau al actualizărilor silențioase ce evită campanii de rechemare în service. Asociația Producătorilor Auto din China a respins însă informațiile privind existența unor anchete oficiale pe marginea cazului.
Tehnic, actualizările OTA joacă un rol tot mai important în universul mobilității electrice. Ele permit nu doar îmbunătățiri ale interfeței sau funcțiilor de infotainment, ci și modificări profunde la nivelul managementului bateriei, curbei de încărcare sau estimării autonomiei – așa-numitele actualizări „deep OTA”. Acest tip de control ridică provocări noi privind echilibrul între optimizarea siguranței/fiabilității (de exemplu, prevenirea riscului de incendiu sau extinderea duratei de viață a bateriei, invocat de unii producători) și menținerea drepturilor și libertăților consumatorului în utilizarea unui produs deja achiziționat.
Pentru piața europeană și implicit cea românească, subiectul are o relevanță directă. Modele precum Tesla Model Y, Volkswagen ID.4, Renault 5 sau Škoda Elroq, disponibile și pe piața locală, dispun deja sau vor avea în curând capacități avansate de actualizare OTA nu doar pentru software de bord, ci și pentru parametrii critici ai vehiculului. Reglementările Uniunii Europene impun însă un grad mult mai mare de transparență: legislația precum Digital Services Act, General Product Safety Regulation sau normele privind protecția consumatorului obligă producătorii să informeze clar despre orice modificare software care limitează funcționalitatea esențială a unei mașini. În plus, intervenții ce ar diminua autonomia, viteza maximă de încărcare sau alte caracteristici de bază, fără consimțământul clar al utilizatorului, pot constitui motiv de litigiu sau sancțiuni din partea autorităților de supraveghere.
Piața europeană de electromobilitate a înregistrat o creștere de aproape 30% în 2025, cu peste 20% din autoturismele noi fiind electrice. Tot mai mulți clienți preferă modele ce primesc actualizări software regulate, fie pentru funcții noi, fie pentru menținerea siguranței. Totuși, transparența în privința actualizărilor „deep OTA” devine fundamentală pentru menținerea încrederii și a loialității consumatorilor, mai ales dacă acestea pot reduce performanțele promise inițial. Practici precum „battery locking”, dacă nu sunt reglementate strict și transparent, pot afecta reputația mărcilor și dinamica de achiziție pe termen lung și în România.
În concluzie, cazul chinez arată riscurile generate de lipsa comunicării clare între producători și clienți în era vehiculelor electrice software-driven. Pentru consumatorii din România și Europa, lecția esențială este importanța unei legislații solide și a monitorizării continue a practicilor de actualizări OTA, precum și a selectării modelelor de la producători preocupați să respecte drepturile digitale post-vânzare ale utilizatorului final.