România și alte state europene vor ca implementarea ETS2 să fie amânată, dar această decizie riscă să mențină gospodăriile vulnerabile în fața șocurilor de preț la energie și să întârzie accesul la fondurile UE pentru sprijin social și decarbonizare.
În contextul preocupărilor privind costurile facturilor la energie, mai multe state europene, inclusiv România, susțin amânarea implementării ETS2 – sistemul european de comercializare a emisiilor pentru transport rutier și clădiri. Propunerea vizează amânarea cu câțiva ani a aplicării noilor reguli care creează un preț pentru emisiile de carbon generate de combustibilii pentru încălzire și transport. Motivația oficială invocă protejarea bugetelor populației de potențiale creșteri suplimentare. Totuși, analiza oferită de experți și datele europene arată că amânarea nu rezolvă vulnerabilitatea gospodăriilor, ci riscă să prelungească dependența de surse de energie nesigure și volatile pe plan global.
În forma adoptată de UE, ETS2 urmează să fie lansat la nivel european în 2027, însă România a decis, printr-o hotărâre guvernamentală din octombrie 2025, să întârzie aplicarea efectivă până în 2031. Acest decalaj riscă să priveze gospodăriile și economia locală de fonduri europene substanțiale din Social Climate Fund, fondul dedicat atenuării efectelor sociale ale tranziției. Conform estimărilor oficiale, România ar putea beneficia de aproape 6 miliarde € până în 2032 și circa 9 miliarde € până în 2030, sume ce pot fi folosite pentru subvenții la leasing pentru vehicule electrice, programe de renovare a caselor sau sprijin direct pentru familiile vulnerabile.
Argumentul central împotriva amânării este că, fără ETS2 și investiții rapide în alternative curate, populația rămâne dependentă de prețurile globale la petrol și gaz. Acestea au crescut semnificativ în ultimii ani, iar fluctuatiile pieței internaționale nu pot fi controlate la nivel național. Taxa pe carbon introdusă prin ETS2 este, în comparație, de impact mai mic decât scumpirile recente la combustibili fosili. În România, costul suplimentar estimat pentru o gospodărie medie, conform datelor europene, s-ar situa între 10 € și 15 € lunar pentru gaze naturale (la un consum de 100 metri cubi). Pentru carburanți, impactul suplimentar ar fi între 0,13 € și 0,23 € pe litru pentru motorină și benzină. Aceste valori pot fi diminuate prin plafonarea creșterii prețului certificatelor de emisii și măsuri de sprijin țintite, deja prevăzute de Comisia Europeană.
Soluția reală propusă atât la nivel european, cât și de organizațiile specializate, constă în utilizarea rapidă a fondurilor ETS2 pentru accesibilizarea alternativelor curate. Leasing-ul social pentru electric vehicles poate reduce presiunea pentru lucrătorii cu venituri mici care depind de un automobil. Investițiile în transport public și renovarea energetică a locuințelor aduc economii suplimentare și reduc consumul general de petrol și gaze. Exemplul Suediei ilustrează viabilitatea acestor măsuri: aici, un program național derulat din 2026 a permis deja accesul a peste 12.000 de familii la scheme de leasing pentru mașini electrice, cu accent pe mediul rural și zone cu acces limitat la transport public.
Importanța unui start rapid este subliniată de faptul că proiectarea și implementarea programelor necesită timp și coordonare: identificarea beneficiarilor, simplificarea accesului la finanțare și eliminarea barierelor inițiale potențiale. Deși ETS2 va genera venituri abia după punerea sa în aplicare completă, fondurile Social Climate Fund devin accesibile încă din 2026, iar alte instrumente – precum finanțarea oferită anticipat de Banca Europeană de Investiții – pot accelera tranziția către tehnologii curate.
Riscul major al întârzierii pentru România și alte state este pierderea avantajelor competitive și slăbirea securității energetice. Pe termen lung, neadoptarea la timp a ETS2 înseamnă costuri sociale și economice mai mari, continuarea dependenței de importurile de combustibili și întârzierea modernizării infrastructurii energetice și de transport. În loc să aștepte următoarea criză, responsabilii ar trebui să accelereze pregătirile și să folosească resursele deja disponibile pentru o tranziție echitabilă și sustenabilă la nivel național.