Un studiu independent realizat la Universitatea RWTH Aachen arată că bateriile sodium-ion produse de Hina din China ating un nivel de calitate la fabricație comparabil cu cel al celulelor Tesla, fapt ce ar putea schimba semnificativ opțiunile pentru vehicule electrice și stocare de energie în Europa.
O analiză detaliată efectuată la RWTH Aachen University din Germania a evaluat 120 de celule sodium-ion comerciale fabricate de compania chineză Hina. Rezultatele au indicat o variație a rezistenței interne de doar 5,3% între celule, un indicator al uniformității procesului de producție ce rivalizează cu standardele impuse de liderii din sectorul bateriilor lithium-ion, precum Tesla. Acest nivel ridicat de consistență este esențial pentru industria auto și pentru aplicațiile de stocare staționară, unde fiabilitatea și predictibilitatea performanței sunt factori cheie.
Testele au vizat nu doar comportamentul electric, ci și structura internă a celulelor, utilizând radiografii și măsurători fizice pentru a determina materiale, grosimi ale electrozilor și microstructura componentelor. Remarcabil este faptul că aceste celule sodium-ion Hina includ o arhitectură tabless cu dublu colector de curent din aluminiu — o configurație similară celei găsite în celulele Tesla 4680, apreciată pentru reducerea rezistenței electrice și pentru distribuția uniformă a temperaturii. În context european, utilizarea aluminiului în ambele colectoare simplifică lanțul de aprovizionare și reduce costurile, în concordanță cu obiectivele UE de securizare a materiilor prime critice și reducere a dependenței de materiile scumpe.
Din perspectivă tehnică, cercetătorii au remarcat că energia specifică a acestor baterii sodium-ion rămâne în urma tehnologiei lithium-ion avansate. Concret, densitatea energetică mai scăzută face ca aceste celule să fie potrivite mai degrabă pentru aplicații de stocare staționară sau vehicule electrice cu autonomie redusă – tipologie tot mai relevantă în piețele urbane din Europa și România, unde autoritățile impun restricții de emisii și încurajează electrificarea transportului public sau a flotelor comerciale.
Un alt punct slab identificat a fost încărcarea la temperaturi scăzute: deși descărcarea funcționează eficient până la −20°C când bateria a fost încărcată anterior la temperaturi ambientale, încărcarea la temperaturi negative este problematică și necesită soluții suplimentare de management termic. Acest aspect limitează folosirea sodium-ion pentru anumite categorii de utilizatori în regiunile cu ierni aspre, un aspect de luat în calcul pe piața din România sau Europa Centrală.
Surprinzător, studiul a evidențiat prezența neuniformă a cuprului în catod, sugerând neclarități privind rolul acestuia în performanța și durata de viață a bateriei. Cercetătorii și-au exprimat dorința ca, pe viitor, celulele sodium-ion să fie complet lipsite de cupru și nichel, menținând însă densitatea energetică la un nivel competitiv.
Piața globală asistă la o accelerare a integrării bateriilor sodium-ion: giganți precum CATL din China au lansat deja modele comerciale pentru vehicule electrice, iar Hina furnizează celule atât pentru stocare, cât și pentru automobile. În Europa, aceste evoluții validează strategia Comisiei Europene de diversificare a tehnologiilor bateriilor, cu accent pe accesibilitate, sustenabilitate și reducerea impactului asupra mediului. Pentru producătorii auto și pentru companiile de utilități din România, maturitatea fabricării sodium-ion deschide drumul către alternative mai ieftine și mai ușor de procurat față de tehnologiile actuale cu lithium-ion, mai ales pe segmentele de mobilitate urbană și stocare la scară largă.
Concluzia studiului RWTH Aachen este relevantă pentru întreaga industrie: dacă inovarea va continua să reducă din dezavantajele legate de energie și încărcare la rece, sodium-ion devine un candidat serios pentru adoptare la scară largă. Chiar dacă nu va înlocui în curând lithium-ion în vehiculele cu autonomie extinsă, această tehnologie satisface deja cerințele pentru aplicații-cheie din Europa și oferă o cale clară de dezvoltare în contextul restricțiilor și ambițiilor legislative ale Uniunii Europene.