BYD a depus recent un brevet pentru o membrană compozită de electrolit solid, indicând accelerarea dezvoltării bateriilor solid-state cu sulfuri, cu teste pilot planificate pentru 2027. Această mișcare are implicații directe pentru industria auto, inclusiv pentru exporturile către Europa, unde cerințele pentru densitate energetică și siguranță sunt tot mai ridicate.
BYD, unul dintre cei mai importanți producători de baterii la nivel global, a depus la Administrația Națională de Proprietate Intelectuală din China un nou brevet pentru o membrană compozită solid-state, proiectată pentru a fi utilizată în bateriile solid-state pe bază de sulfuri. Potrivit documentului CN121983643A, structura brevetată combină particule anorganice de electrolit și o rețea de fibre de electrolit polimeric, optimizând astfel atât conductivitatea ionică, cât și rezistența mecanică a membranei.
Conform descrierii tehnice, membrana brevetată cuprinde particule anorganice de dimensiuni diferite, învelite parțial de un material polimeric ce incorporează și sare de litiu, rezultând o rețea fibrosă care acoperă suprafața electrolitului. Această abordare urmărește o performanță îmbunătățită față de variantele anterioare, însă documentația nu precizează date concrete privind densitatea energetică, performanța la încărcare, durata de viață sau costurile de producție.
Tehnologia brevetată nu abordează explicit integrarea anodului din litiu metalic, nici aspecte legate de gestionarea presiunii în pachetul de baterii sau de stabilitatea la nivel de vehicul, elemente considerate critice pentru implementarea la scară industrială a bateriilor solid-state cu sulfuri. În plus, nu există mențiuni despre momentul lansării comerciale sau despre prețuri țintă.
Potrivit declarațiilor făcute în aprilie 2026 de Lian Yubo, cercetător-șef BYD, dezvoltarea bateriilor all-solid-state a ajuns într-o etapă definitorie, însă rămâne limitată de complexitatea ingineriei, provocările de control al costurilor și randamentul scăzut în producție. El a evidențiat ca principale blocaje stabilitatea interfeței dintre solide și prevenția formării dendritelor de litiu, factori cruciali pentru siguranța și ciclul de viață al bateriilor. Recomandarea sa vizează concentrarea industriilor pe dezvoltarea integrată a întregului lanț de producție, nu doar pe perfecționarea celulelor ca atare.
În contextul unei competiții intense cu alți mari producători din China, BYD urmează exemplul companiilor precum CALB, care a prezentat recent un prototip de baterie all-solid-state de 60 Ah și densitate energetică ce depășește 450 Wh/kg, sau Chery, care dezvoltă un model similar testat pentru integrare vehiculară în 2027. CATL, lider global, a anunțat de asemenea un brevet pentru baterii all-solid-state pe bază de sulfuri și planuri de demonstrație pentru 2027.
Pe piața europeană, aceste inovații au o relevanță majoră. BYD, activ deja în România prin distribuitori locali, ar putea aduce viitoarele baterii solid-state pe sulfuri către clienți din Europa după 2027, cu relevanță directă pentru reglementările UE privind densitatea energetică, reciclabilitatea și siguranța (Regulamentul UE 2023/1542). Primele implementări ar putea viza proiecte pilot sau modele premium, pe fondul unor costuri inițiale estimate a fi superioare actualelor baterii LFP sau NCM, dar cu potențialul de a atinge paritate pe măsură ce tehnologia se maturează și scalarea industrială reduce prețurile.
Comparativ cu standardele actuale (200–300 Wh/kg), bateriile solid-state pe sulfuri dezvoltate în Asia promit valori mult îmbunătățite de peste 400 Wh/kg sau chiar 500 Wh/kg în unele prototipuri, traduse în autonomie sporită pentru vehiculele electrice și, teoretic, costuri de exploatare reduse pe termen lung. Totuși, datele publice sugerează că, pentru următorii ani, BYD va continua să instaleze predominant baterii LFP, cu volume semnificative (ex: 10,49 GWh instalate în aprilie 2026 și cotă de piață de 16,8%).
Adoptarea largă a bateriilor solid-state în Europa va depinde de depășirea barierelor legate de producție, standardizare la nivel UE și scăderea costurilor. Primele vehicule electrice echipate cu astfel de baterii ar putea ajunge în România către finalul acestui deceniu în cadrul unor parteneriate sau proiecte pilot, însă pătrunderea în segmentul de volum va necesita consolidarea tehnologiei, validați industriale și adaptarea la specificitățile legislației europene.