BYD accelerează competiția pentru încărcarea ultra-rapidă a vehiculelor electrice, anunțând extinderea rețelei sale de stații Flash Charging de 1.500 kW în Europa, cu un impact direct asupra șoferilor de EV interesați de timpi minimi la încărcare și tehnologii compatibile.
Producătorul chinez BYD investește masiv în dezvoltarea infrastructurii de încărcare ultra-rapidă, construind deja 6.682 de stații Flash Charging în 321 de orașe din China, potrivit propriilor date anunțate în iunie 2026. Stațiile permit încărcarea bateriei de la 10% la 97% în doar nouă minute, cu o putere de până la 1.500 kW curent continuu (DC) per conector, depășind actualele standarde ale rețelelor europene și stabilind un reper tehnologic pentru industrie.
Planurile BYD vizează instalarea a 20.000 de stații Flash Charging în China până la finalul lui 2026, incluzând 2.000 pe autostrăzi. Ritmul de dezvoltare a fost accelerat în primele luni ale anului, când rețeaua a crescut de la 5.000 la aproape 6.000 de stații într-o singură lună. Totuși, atingerea celor 20.000 de unități, raportat la ritmul curent, presupune o mobilizare considerabilă în a doua jumătate a anului.
Extinderea pe piața europeană reprezintă o parte semnificativă a strategiei globale BYD. Compania urmărește să instaleze 6.000 de stații ultrarapide la nivel internațional, dintre care 3.000 sunt planificate în Europa până la jumătatea anului 2027. Primele stații publice BYD Flash Charging de 1.500 kW din regiune au fost deja instalate în Germania și Marea Britanie, fiind anunțate și demonstrații tehnologice în orașe cheie ale Uniunii Europene, precum Paris.
Stațiile Flash Charging au la bază arhitectura de 1.000V și folosesc bateria de generație a doua Blade, cu potențial de încărcare la 8C – ceea ce permite rate de încărcare de neegalat până acum pentru vehiculele publice de pasageri. Deși majoritatea vehiculelor electrice vândute în Europa în prezent suportă încărcare la 400V sau 800V și nu pot accesa întreaga capacitate de 1.500 kW, infrastructura BYD folosește conectori CCS2 de tip european, fiind accesibilă oricărui model compatibil, chiar dacă va trage doar puterea maximă permisă de mașină.
Portofoliul de modele BYD compatibile cu aceste viteze de încărcare include Yangwang U7, Denza N9, Fang Cheng Bao Ti3, BYD Seal 07, Sealion 06, Song Ultra EV, Denza Z9 GT, Seal 06 GT și alte modele de ultimă generație. Recent, lista a fost extinsă cu modele precum BYD Seal 06 GT și Linghui e7. Rămâne de văzut câte dintre acestea vor ajunge efectiv pe piața europeană și la ce prețuri, Denza Z9 GT fiind deja prezentat la Paris pentru aproximativ 115.000 €.
Accesul la încărcare rapidă nu este limitat la vehiculele BYD, fapt relevant pentru România și restul Europei unde majoritatea automobilelor electrice folosesc tot CCS2. Pentru modelele actuale, viteza de încărcare va fi determinată de limitările arhitecturii de bord. Plug-in hibridele din Europa rareori permit încărcare DC rapidă, însă modele ca BYD D9 DM-i acceptă până la 559 kW. Compania anunță că stațiile funcționează fiabil chiar și în condiții de temperaturi extreme, asigurând o încărcare rapidă între 20% și 97% din capacitatea bateriei în douăsprezece minute la −30°C, conform propriilor specificații.
Acest avans al infrastructurii BYD pune presiune pe ceilalți operatori și producători auto europeni, care trebuie să răspundă la saltul tehnologic, dar și pe reglementatorii din UE care lucrează la standardizarea și integrarea megawatt-charger-elor în sistemele pan-europene. Integrarea plății universale și a serviciilor e-roaming este următorul pas pentru adoptarea la scară largă. De asemenea, colaborarea BYD cu operatorii locali și accesul deschis la rețea ar putea accelera adoptarea infrastructurii în România, unde interesul pentru EV este în continuă creștere.
Totuși, BYD și-a atins doar o treime din ținta anuală de stații Flash Charging în China la jumătatea anului 2026. Cu peste 13.000 de unități rămase de instalat pentru a respecta calendarul, ritmul actual va necesita o creștere substanțială a capabilității logistice și a parteneriatelor, atât în Asia, cât și în Europa. Rămâne de urmărit dacă dinamica pieței și reglementările europene vor permite accelerarea planurilor BYD sau dacă operatorii locali vor reuși să țină pasul cu aceste inovații tehnologice.