BYD implementează o nouă structură de cercetare și dezvoltare, împărțind activitatea între cinci centre de brand distincte, ca răspuns la o scădere de 20% a vânzărilor globale în primele cinci luni ale anului 2026. Măsura va afecta procesele de dezvoltare ale tuturor modelelor comercializate, inclusiv pe piața românească, și vine pe fondul unei extinderi accelerate a companiei în Europa.
Producătorul chinez BYD a anunțat un amplu proces de reorganizare a activității sale de cercetare și dezvoltare (R&D), în contextul unei scăderi cu 20% a vânzărilor globale din perioada ianuarie–mai 2026, până la 1,405 milioane de vehicule. Noua schemă prevede fragmentarea Institutului Central de Cercetări Auto în cinci centre independente, fiecare coordonând dezvoltarea pentru unul dintre brandurile proprii: Dynasty, Ocean, Denza, Fang Cheng Bao și Yangwang. Această decizie marchează o distanțare față de modelul anterior, unde toate deciziile majore de inginerie erau luate la nivel centralizat.
Conform informațiilor publicate de Sina și preluate în presa internațională, fiecare brand va prelua controlul asupra definirii produsului și a planificării dezvoltării vehiculelor din portofoliu, deciziile de inginerie fiind astfel aduse mai aproape de cerințele pieței. Mutarea ar urma să accelereze adaptarea la preferințele locale și la reglementările specifice fiecărei regiuni, aspect deosebit de relevant pentru piețele din Uniunea Europeană unde standardele de siguranță, emisii și dotări variază în funcție de stat.
Unitatea centrală va păstra responsabilitatea pentru tehnologiile de bază care se regăsesc în toate produsele BYD, inclusiv platforma electrică dedicată, arhitectura electronică principală și dezvoltarea chimiei bateriilor de tip Blade – un punct de diferențiere pentru BYD, menționat deseori pentru nivelul ridicat de siguranță, inclusiv în contextul cerințelor stricte de prevenire a supraincalzirii din Europa.
Pe lângă schimbarea structurii operaționale, fiecare divizie de brand – cu excepția segmentului de lux Yangwang – va fi responsabilă de propria profitabilitate, fiind introdusă o contabilizare separată a veniturilor și cheltuielilor. Accesul la tehnologiile comune va fi taxat la prețul pieței între divizii, pentru a stimula eficiența, însă această strategie crește complexitatea internă și poate genera o competiție mai accentuată pentru resurse tehnologice între brandurile surori.
Decizia intervine într-un moment în care BYD și-a intensificat expansiunea pe piețele internaționale, inclusiv în România, unde în mai 2025 au debutat patru modele adaptate pieței locale: Sealion 7 (cunoscut anterior ca Sealion 07 EV), Seal (sedan electric), Seal U DM-i (SUV plug-in hibrid) și Atto 2 (SUV electric de oraș). Toate modelele comercializate în România respectă orientarea grupului exclusiv către vehicule electrice (BEV) și hibride plug-in (PHEV), aliniindu-se reglementărilor europene ce vor elimina treptat comercializarea de vehicule cu propulsie clasică până în 2035.
Reorganizarea vine și pe fondul suprapunerilor de portofoliu între gamele apropiate ca preț, precum Dynasty și Ocean, care au generat canibalizare de vânzări. Noua structură ar trebui să permită o diferențiere mai clară a produselor către segmente țintă, diminuând riscul concurenței interne între modele asemănătoare ca poziționare și preț.
Strategia BYD de fragmentare R&D urmărește să copieze modelele folosite de alți mari producători chinezi, precum Geely, și vizează menținerea unor marje mai ridicate pe segmentul premium, unde compania a lansat recent modele de referință precum Dynasty Great Tang (crossover multi-row) și a accelerat livrările de modele cu tehnologii avansate, cum ar fi Seal 08 cu sistem de 800V.
Aceste evoluții interne la BYD coincid cu o creștere a presiunilor competitive în Europa, unde marca rivalizează cu grupuri consacrate precum Volkswagen, Renault, dar și cu alți competitori din China ca MG sau NIO. În România, BYD se bazează pe rețele locale precum Tiriac Auto și DAB Auto, plănuind să deschidă peste 30 de puncte de vânzare până la finalul anului 2025 – o abordare tipică și pentru penetrarea altor piețe est-europene, precum Cehia sau Croația.
În final, eficacitatea reorganizării BYD depinde de adaptarea rapidă la preferințele piețelor europene și de existența unor scheme de stimulare a achiziției de vehicule electrificate, precum reluarea programului Rabla în România. Suspendarea temporară a acestor programe de sprijin accentuează incertitudinea privind ritmul de adopție a modelelor BYD, dar flexibilitatea structurii nou implementate ar putea constitui un avantaj pe termen mediu, într-un peisaj competitiv și reglementat strict la nivel european.