Capacitatea electrică instalată pe bază de energie solară o depășește pentru prima dată pe cea pe bază de cărbune în China, cel mai mare consumator de electricitate și piață de vehicule electrice la nivel global. Decalajul dintre capacitatea instalată și producția efectivă rămâne, dar această schimbare marchează o etapă esențială în tranziția energetică, cu impact direct asupra costurilor globale ale energiei, industriei EV și piețelor europene.
China, piața de electricitate și vehicule electrice cu cea mai rapidă creștere din lume, a anunțat recent că puterea totală instalată a centralelor solare a ajuns la 1.288 GW, depășind ușor capacitatea pe bază de cărbune, de 1.285 GW. Potrivit media de stat, aceasta reprezintă momentul în care energia solară devine cel mai mare tip de capacitate electrică din țară, cu 31,5% din total. Puterea pe cărbune a trecut pe poziția a doua, un indicator clar al ritmului accelerat al politicilor de electrificare și decarbonizare în sectorul energetic chinez.
Totuși, creșterea capacității nu se traduce imediat într-o creștere echivalentă a producției efective de energie solară. Acest lucru se datorează factorului de capacitate: în China, centralele solare funcționează în medie la 25% din potențialul lor maxim, în timp ce centralele pe cărbune operează relativ constant, la aproximativ 50% din capacitatea instalată. Chiar și așa, datele pentru primul semestru al anului 2026 arată că energia eoliană și solară împreună au generat 24,6% din electricitatea Chinei, iar cărbunele a scăzut la 49,7% — pentru prima dată sub jumătate din producția totală.
Evoluția reflectă și schimbări structurale importante în industrie. China a redus subvențiile garantate (feed-in tariffs) pentru producătorii solari, dar investițiile au continuat, pe fondul costurilor de construcție scăzute. Ritmul de instalare pentru 2025 a fost fără precedent — peste 280 GW noi de fotovoltaic, aproape cât totalul capacității solare instalate în restul lumii la un loc. Această realitate are consecințe directe asupra prețului global al panourilor solare, de care beneficiază consumatorii și dezvoltatorii europeni, dar pune sub presiune industria producătoare din UE.
China este lider nu doar la instalarea de capacitate solară, ci și la fabricarea echipamentelor: peste 80% din panourile solare și peste 70% din bateriile pentru vehicule electrice se produc aici. Acest avantaj de scară a permis pieței chineze să influențeze puternic costurile globale pentru tehnologii esențiale în e-mobilitate și energie regenerabilă. În timp ce UE importă volume mari de panouri și baterii din China, Comisia Europeană caută soluții pentru diversificarea ofertanților și consolidarea producției locale, pentru a limita riscurile din lanțul de aprovizionare.
Pe plan intern, China continuă să construiască atât infrastructură de surse regenerabile cât și centrale pe cărbune, parțial din cauza contractelor pe termen lung și a cererii crescute de electricitate. Deși ponderea cărbunelui în mixul de energie scade, în termeni absoluți consumul a crescut ușor în 2026, ca răspuns la creșterea generală a cererii și la prețurile crescute pentru alte surse, precum gazul. Chiar și așa, reducerea utilizării petrolului în transporturi — odată cu avansul rapid al vânzărilor de vehicule electrice — face ca emisiile totale ale Chinei să scadă cu 1% în trimestrul al doilea din 2026.
Aceste evoluții au impact direct și în Europa și România. Piața locală a energiei regenerabile profită de costuri reduse, dar dependența de tehnologia importată ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică și competitivitatea producătorilor europeni. Regulamentele precum Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră sunt discutate ca răspuns la concentrarea lanțului global de aprovizionare în China.
În concluzie, creșterea accelerată a capacității solare din China influențează profund strategia globală de electrificare și costul tehnologiilor pentru e-mobilitate și tranziție energetică, cu efecte structurale atât pentru piețele asiatice, cât și pentru dezvoltatorii și consumatorii europeni, inclusiv din România. Rămâne de urmărit dacă ritmul chinez va putea fi egalat sau măcar apropiat în UE — o prioritate pentru ambițiile europene privind clima și independența energetică.

