În 2025, China a vândut mai multe vehicule electrificate (EV și hibride plug-in) decât totalul tuturor autovehiculelor vândute în Statele Unite, o evoluție cu impact global direct asupra dinamicii pieței europene și românești, pe fondul intensificării exporturilor chineze către UE.
Conform datelor pentru 2025, piața chineză de vehicule electrificate a depășit o bornă importantă: volumul total al vânzărilor interne și externe de vehicule plug-in a ajuns la 16,49 milioane de unități. În comparație, toate autoturismele noi vândute în Statele Unite – indiferent de tipul de propulsie – au totalizat 16,38 milioane. Acest paradox reflectă o inversare vizibilă a rolurilor tradiționale între cei doi giganți ai industriei auto și are implicații majore pentru piața europeană, unde China își sporește rapid prezența.
Ponderea vehiculelor plug-in (EV și hibride plug-in) în vânzările totale din China a atins 48% în 2025, în timp ce piața americană a rămas departe de acest prag, cu doar aproximativ 1,5 milioane de vehicule electrificate vândute la nivel național. Piața chineză a raportat o creștere anuală de 28% pentru acest segment, consolidându-și avansul tehnologic, de volum și de export față de Statele Unite, unde ritmul de creștere s-a plafonat în 2026.
Creşterea exporturilor chineze și impactul asupra Europei
Exporturile de vehicule electrificate chineze către Europa s-au accelerat considerabil: aproape o treime (circa 33%) din valoarea totală a exporturilor de EV chineze ajung acum în Europa, iar valoarea acestor importuri aproape s-a dublat între începutul lui 2025 și primul trimestru al anului 2026. În martie și aprilie 2026, creșterea vânzărilor de EV pe continent s-a apropiat de 30% anual, iar cota vehiculelor electrice vândute în Europa și produse în China a crescut de la 19% la 22%.
Mărcile chineze, precum BYD, XPeng și Leapmotor, dar și parteneriatele cu producători occidentali, pun presiune pe producătorii tradiționali europeni precum Volkswagen, Renault și Stellantis. Acestea beneficiază de avantajul prețului și de o gamă diversificată, precum și de modele adaptate normelor europene. Pentru a răspunde acestei presiuni, autoritățile Uniunii Europene accelerează planurile de localizare a producției și lansează inițiative industriale de tipul „Made in Europe” și Industrial Accelerator Act, menite să consolideze suveranitatea tehnologică și lanțurile regionale de aprovizionare.
Consecințe pentru piața românească
România, integrată în piața unică europeană, resimte direct efectele acestui val de EV chinezești. Vânzările aflate în creștere, oferta largă de modele (inclusiv variante cu autonomie WLTP competitivă și tehnologie avansată), precum și presiunea asupra producătorilor locali, determină adaptări rapide atât din partea consumatorilor, cât și a importatorilor. Programele de stimulare, inclusiv subvenții și infrastructură de încărcare, stimulează absorbția noilor modele EV – multe produse în China sau în noile fabrici deschise de branduri chineze pe teritoriul UE, inclusiv în Ungaria, Austria și, în curând, Spania.
În acest context, concurența pentru mărcile tradiționale devine acerbă. În paralel, Europa avansează cu propriile proiecte de producție și dezvoltare a bateriilor, pentru a reduce dependența de importurile asiatice. Pentru clienții din România, această evoluție aduce mai multe opțiuni la prețuri variate, dar pune și presiune asupra industriei locale de a-și accelera tranziția către mobilitatea electrică.
Dinamica anului 2025 demonstrează că piața globală de vehicule electrificate devine tot mai complexă, iar poziția Chinei ca lider la nivel de volum și exporturi va continua să influențeze strategiile europene și românești pentru următorii ani.

