Producătorii auto europeni ar putea beneficia de o relaxare majoră a limitelor de emisii CO₂ impuse pentru 2035, după ce comitetele Industriilor și Transporturilor din Parlamentul European au votat recent o propunere ce permite continuarea vânzărilor de vehicule hibride și cu motoare clasice, sub condiții speciale. Decizia afectează direct industria auto din România și alte țări unde tranziția la electrificare nu este uniformă.
Comitetele pentru Industrie și Transport din Parlamentul European au aprobat, pe 22 octombrie 2026, un proiect ce modifică substanțial așa-numitul „Auto Package”. Conform noilor prevederi, producătorii de automobile trebuie să reducă emisiile de CO₂ ale noilor modele cu 95% față de valorile din 2021, până în anul 2035, nu 100% cum se stipula anterior. Documentul le permite companiilor să ajungă chiar la o reducere de numai 87,5% dacă utilizează în producție oțel ecologic realizat în Europa, ca formă de compensare climatică.
Aceste modificări ar asigura posibilitatea ca noi autoturisme cu motoare clasice sau hibride să continue să fie omologate după 2035, cu condiția respectării pragurilor de emisii și a introducerii materialelor cu amprentă redusă de carbon. Structura de vot a fost hotărâtă: majoritatea membrilor grupurilor EPP (conservatori), S&D (social-democrați) și Renew Europe (liberali) au susținut relaxarea regulilor, în timp ce partidele din dreapta radicală, Verzii și Stânga au votat împotrivă. În comisia pentru industrie, rezultatul a fost 49 de voturi pentru, 27 împotrivă și cinci abțineri, iar la transporturi, 27 pentru și 18 împotrivă.
Propunerea urmează să intre în dezbatere și în comisia de mediu a Parlamentului European la începutul lui noiembrie, după care este așteptată votarea finală în plen în decembrie. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene va dezbate și el pachetul, fiind necesară o majoritate calificată pentru adoptare: 15 țări reprezentând cel puțin 65% din populația UE.
Inițiativa legislativă reflectă presiunile exercitate de industria auto europeană în contextul tranziției accelerate către vehicule electrice. Comisia Europeană a propus această relaxare după ce mai multe țări—în special Germania, sprijinită de Franța, și șase state cu penetrare mică a vehiculelor electrice—au avertizat asupra riscului destabilizării industriei și slăbirii competitivității locale. O versiune precedentă a proiectului oferea ca prag de referință o scădere cu 90% a emisiilor (față de 2021), însă impunea ca restul de 10% să fie compensat complet prin folosirea oțelului verde și a unor carburanți sustenabili. Compromisul actual permite atingerea unei reduceri reale chiar mai mici, dacă se utilizează materiale ecologice, fără obligativitatea compensării integrale.
Pentru România, unde industria auto (reprezentată de uzinele Dacia/Renault și Ford Otosan Craiova) rămâne un pilon economic major, măsura ar putea însemna păstrarea unor linii de producție pentru modele cu rate de electrificare moderată și prelungirea ciclului de viață al unor platforme existente. În același timp, relaxarea temporară a țintelor de CO₂ poate susține locuri de muncă și oferi spațiu suplimentar de adaptare producătorilor autohtoni, mai ales că infrastructura națională de încărcare a vehiculelor electrice nu a ajuns încă la maturitate.
Cadrul european pentru tranziție rămâne controversat. Unii actori politici și organizații pro-mediu critică această relaxare, considerând-o un pas înapoi față de efortul global de decarbonizare și față de țintele Green Deal. În același timp, marii producători europeni—precum Volkswagen, Stellantis, Renault/Dacia sau Ford—ar putea beneficia de un orizont mai larg de adaptare la electrificare. Pentru clienții și investitorii români, măsura nu aduce modificări imediate de prețuri sau oferte, dar oferă o imagine mai clară asupra planificării industriale și a pasului de decarbonizare ce va fi permis până la mijlocul următorului deceniu.
Etapele următoare sunt decisive: proiectul va fi negociat și în Consiliul UE, unde acordul franco-german pentru reducerea de 90% ar putea influența semnificativ rezultatul final. Modificările adoptate ulterior în plen și de către statele membre vor determina, în cele din urmă, calendarul și modul în care se va produce tranziția spre mobilitatea electrică la nivelul întregii Uniuni. Pentru piața din România, flexibilitatea crescută a noilor reguli pare să asigure un mix mai larg de tehnologii pentru cel puțin încă un deceniu.