Noua politică de electrificare a vehiculelor adoptată de Delhi afectează direct operatorii de transport și comercianții, vizând reducerea emisiilor poluante și interzicerea progresivă a vehiculelor convenționale din oraș. Măsurile includ restricții de înmatriculare, subvenții, stimulente pentru casare și dezvoltarea infrastructurii de încărcare. Explicăm ce s-a schimbat și de ce modelul Delhi oferă o perspectivă relevantă pentru Europa și România.
La începutul lunii iulie 2026, guvernul local din Delhi a introdus o nouă politică ambițioasă pentru accelerarea tranziției către vehicule electrice (EV), după ce stimulentele aplicate anterior nu au reușit să genereze o cotă satisfăcătoare de autovehicule nepoluante pe străzile orașului. Deși politica precedentă își propunea ca 25% dintre înmatriculările noi să fie EV până în 2024, la jumătatea anului 2026, capitala indiană ajunsese la doar 8,65% pentru scutere și motociclete și 10,1% pentru autoturisme electrice.
Noul set de reglementări, denumit neoficial „EV Policy 2.0”, a intrat în vigoare la 1 iulie 2026 și aduce măsuri mult mai ferme decât cele aplicate în trecut: începând cu 1 ianuarie 2027, doar vehiculele electrice din clasa triciclurilor și vehiculelor comerciale ușoare N1 vor putea fi înmatriculate în oraș. La scurt timp după, din 1 aprilie 2028, toate scuterele și motocicletele noi vor fi exclusiv electrice. Vehiculele cu motoare poluante existente vor putea circula până la sfârșitul duratei lor de viață, dar nu vor mai fi acceptate la înmatriculare. Pentru flotele de autobuze școlare, cel puțin 10% din vehicule trebuie să devină electrice în următorii doi ani, conform autorităților locale.
Pe lângă restricții, orașul menține o serie de stimulente financiare pentru a accelera achiziția de vehicule electrice. Sunt prevăzute subvenții directe pentru cumpărătorii de scutere electrice — circa 360 €, 240 € și 120 € în primii trei ani — respectiv pentru triciclurile electrice, cu valori progresiv descrescătoare între 600 € și 360 €. Autovehiculele comerciale electrice din clasa N1 primesc până la 1.200 € ca subvenție, iar pentru cei care aduc la casare vehicule poluante vechi se acordă bonusuri suplimentare, inclusiv până la 1.200 € pentru autoturisme și 120 € pentru două roți electrice. Totodată, EV-urile patru roți cu preț sub 39.000 € sunt complet scutite de taxe de drum și taxe de înmatriculare.
Planul pune accent și pe dezvoltarea infrastructurii de încărcare, subliniind faptul că o tranziție de succes către electrificare depinde atât de stimulente, cât și de eliminarea barierelor logistice și administrative. Direcția globală spre politici mai dure a fost confirmată de comparațiile cu China, Uniunea Europeană și unele state din SUA, unde impunerea de cote și limite stricte pentru vehicule convenționale s-a dovedit mult mai eficientă decât simplele subvenții sau reduceri de taxe. În Delhi, ca și în Europa, decidenții recunosc legătura directă între poluarea urbană și impactul asupra sănătății publice, responsabilizând autoritățile locale să acționeze rapid și decisiv.
Implicații și paralele cu contextul european și românesc
Măsurile adoptate de Delhi anticipează, în mod similar cu reglementările UE valabile din 2026, un mediu tot mai favorabil vehiculelor electrice și restrictiv pentru cele convenționale. Reglementările europene, parte a programului „Fit for 55”, impun noi limite stricte de emisii, reduc creditele pentru hibride și penalizează depășirile de CO₂ cu amenzi de circa 95 € per gram pentru fiecare vehicul. Pentru producători, electrificarea rapidă a portofoliilor devine nu doar o opțiune strategică, ci o obligație legală și financiară. România va fi supusă acelorași reguli, iar stimulentele guvernamentale pentru achiziția de EV vor rămâne o politică centrală până în 2035.
În acest context, tranziția accelerată din India reprezintă atât un model, cât și un semnal pentru piețele emergente sau în curs de dezvoltare, arătând că, odată ce stimulentele s-au dovedit insuficiente, introducerea de restricții clare și termene limită poate avea efecte semnificative asupra comportamentului consumatorilor și strategiilor industriei auto. Pentru România, unde creșterea parcului electric încă depinde de subvenții, lecția relevantă este că, pe măsură ce autonomia, prețurile și infrastructura evoluează, presiunea reglementărilor va face din EV singura opțiune viabilă pentru cei ce doresc un vehicul nou după 2026-2028.
Situația din Delhi servește drept exemplu de accelerare a tranziției în zone cu poluare ridicată, utilizând o combinație de subvenții, stimulente pentru casare și interdicții de înmatriculare pentru motociclete, scutere și vehicule comerciale neelectrice. Pentru piețele UE, acest tip de politică întărește argumentul că dispariția treptată a vehiculelor convenționale va fi rezultatul convergenței dintre constrângere administrativă și avantaj competitiv în costuri și tehnologie pentru EV. Experiența Delhi ar putea inspira orașe europene să adopte măsuri similare, suplimentând stimulentele cu obligații clare pentru reducerea rapidă a emisiilor la nivel urban.