Revizuirea sistemului ETS în 2026 aduce obligații extinse pentru operatorii de transport din UE și România, mărind costurile pentru sectorul aviatic, maritim și, implicit, pentru toți cei implicați în lanțul de aprovizionare. Noile reguli vizează reducerea emisiilor și susțin trecerea spre tehnologii curate, iar efectele vor fi resimțite rapid la nivel economic și operațional.
Modificările planificate pentru Sistemul European de Comercializare a Certificatelor de Emisie (ETS) începând cu 2026 marchează o schimbare semnificativă în modul de reglementare a emisiilor din transport, cu efecte directe asupra operatorilor de transport din Uniunea Europeană și implicit asupra pieței din România. Lansat în 2005, ETS reprezintă principalul instrument climatic al UE, având ca rezultat o reducere de aproximativ 50% a emisiilor din sectoarele incluse până acum, inclusiv energie, industrie, aviație și transport maritim.
Pentru sectorul maritim, de la 1 ianuarie 2026 va fi necesară achiziția de certificate pentru 100% din emisiile de CO₂ rezultate din transporturile realizate între porturi din UE sau în care cel puțin unul dintre porturi se află în spațiul economic european. Pentru cursele internaționale, va fi aplicat un procent de 50%. România, prin porturi precum Constanța, va intra sub incidența directă a acestor reglementări. De la jumătatea anului 2026, transportul maritim va trebui să monitorizeze și să raporteze nu doar emisiile de CO₂, ci și cele de metan (CH₄) și protoxid de azot (N₂O), ambele având un potențial de încălzire globală semnificativ superior CO₂. Această nouă obligație va crește costurile pentru operatorii care folosesc nave alimentate cu LNG sau combustibili convenționali, cu impact direct asupra costurilor de transport și, prin urmare, asupra prețurilor bunurilor importate și exportate.
În același timp, sectorul aviatic face obiectul unei extinderi a domeniului ETS. Chiar dacă aviația reprezintă sursa cu cea mai rapidă creștere a emisiilor — o majorare cu peste 30% față de 2005 — până acum, zborurile lung-curier nu erau incluse în sistem. Noul cadru va acoperi zborurile cu plecare către destinații aflate la maxim 5.000 km de Frankfurt, acoperind astfel aproximativ 59% din emisiile de la decolările din UE, față de 44% în prezent. Se vor elimina astfel avantajele competitive neloiale pentru operatorii europeni pe rutele către hub-uri precum Dubai sau Istanbul. Cu toate acestea, o parte importantă a emisiilor rămâne neacoperită de sistem, ceea ce înseamnă că presiunea pentru o extindere completă rămâne în discuție pentru decidenții europeni.
Elemente de noutate vizează și includerea emisiilor produse de avioane private, odată cu introducerea unui preț legat de impactul lor climatic. Pentru prima dată, se acordă atenție și efectelor non-CO₂, prin acordarea de certificate gratuite companiilor aeriene care evită formarea de contrails — formațiuni de dâre de condens care pot amplifica efectul de încălzire al traficului aerian.
Toate aceste măsuri amplifică necesitatea investițiilor rapide în tehnologii curate, electrificare și infrastructură aferentă. ETS rămâne un instrument esențial pentru autonomia energetică a UE, contribuind la reducerea dependenței de importurile de resurse fosile care se ridică la aproape 400 miliarde € anual. Creșterea prețului la certificatele ETS are un impact direct asupra costurilor logistice, influențând prețurile finale ale produselor, de la bunuri industriale la produse de consum. Pentru operatorii și porturile din România, respectarea cerințelor stricte de monitorizare și raportare a emisiilor devine obligatorie, influențând structura costurilor și strategia operațională a întregului lanț logistic. În paralel, contextul global — inclusiv posibila introducere a unor sisteme similare în Regatul Unit sau la nivelul Organizației Maritime Internaționale — poate genera complexitate suplimentară pentru companiile care operează la scară internațională.
În concluzie, revizuirea ETS din 2026 consolidează poziția Europei ca lider în politici de decarbonizare din transport, dar obligă toți actorii implicați, inclusiv cei din România, să accelereze adoptarea de soluții tehnologice curate, să își adapteze flotele și să investească în raportare transparentă a emisiilor. Costurile suplimentare și presiunile competiționale internaționale se vor reflecta rapid în prețul serviciilor de transport și în bunurile de pe piața europeană.