Ford va produce în 2026 primele sale baterii LFP prismatice cu tehnologie chineză licențiată, vizând modele electrice accesibile, o schimbare ce afectează întreaga sa strategie de electrificare și competiția pe piața EV europeană.
Într-un pas decisiv pentru strategia sa globală de electrificare, Ford a anunțat demararea producției propriilor celule de baterii LFP (litiu-fier-fosfat) până la finalul anului 2026. Această mutare marchează adoptarea pe scară largă a unei tehnologii considerate de industrie cheia reducerii costurilor pentru vehiculele electrice accesibile, un segment tot mai relevant și pe plan european.
Noile celule LFP prismatic Ford sunt dezvoltate la uzina BlueOval Battery Park din Michigan. Fabrica, deținută integral de Ford, utilizează tehnologie licențiată de la furnizorul chinez CATL, fapt ce îi conferă producătorului control operațional și tehnologic semnificativ, spre deosebire de modelul obișnuit de joint-venture preferat în Europa. CATL sprijină activ producția locală prin training și expertiză tehnologică, însă Ford păstrează proprietatea deplină a instalației.
Planurile inițiale includeau o capacitate anuală de 35 GWh și angajarea a 2.500 de persoane, dar până la finalul lui 2026 Ford estimează că va avea circa 1.700 de angajați. Intensificarea acestei producții va susține noua gamă de vehicule pe platforma electrică modulară Universal EV Platform, care va debuta cu un pickup electric de dimensiuni medii la începutul lui 2027. Conform datelor disponibile, acest model va fi unul accesibil, cu un preț țintit de aproximativ 28.000 €, încadrându-se în tendința europeană către electrice compacte și eficiente pentru masă.
Adoptarea LFP semnalează un viraj față de strategia precedentă Ford bazată pe celule NCM (nichel-mangan-cobalt). LFP-ul aduce avantaje clare în materie de cost – are materiale mai ieftine, accesibile și stabile, rezistență sporită la cicluri repetate de încărcare și o durată de viață extinsă. Deși NCM asigură densități energetice mai mari și performanță mai bună la temperaturi scăzute, Ford plasează durabilitatea și costul total de utilizare pe primul plan, un factor esențial pentru flote și utilizatori europeni sensibili la preț.
Piața europeană, în vizor: cost, autonomie, concurență
Chiar dacă lansarea pickup-ului electric Ford pe Universal EV Platform nu a fost confirmată pentru Europa sau România, prețul vizat și alegerea tehnologiei LFP aliniează clar strategia Ford la presiunile și reglementările UE. Reguli precum Fit for 55, standardele Euro 7 și țintele tot mai stricte de emisii au forțat toți producătorii să accelereze tranziția către EV-uri accesibile și eficiente. În contextul european, LFP câștigă rapid teren, inclusiv prin extinderea adoptării la modele de volum produse de mărci consacrate, nu doar de liderii chinezi precum BYD sau MG.
Modularitatea platformei Universal EV oferă Ford flexibilitate: aceeași bază tehnică poate susține atât modele EV compacte și medii, cât și viitoare hibride, permițând rapidă adaptare la volume și cerințe diferite. Acest aspect devine esențial, dată fiind competiția accentuată din partea Volkswagen (ID.4), Renault (Mégane E-Tech Electric), Stellantis (Peugeot e-3008, Opel Mokka Electric) și noilor rivali asiatici, toți țintind piața europeană a EV-urilor de segment accesibil și practic.
Detaliile tehnice LFP: avantaj competitiv prin cost și cicluri de viață
Bateriile LFP prismatic produse de Ford folosesc un format adaptat cerințelor producției auto de masă, cu o densitate de ambalare superioară și potențial pentru încărcare rapidă DC. Sursele de industrie sugerează posibilitatea ca modelele lansate pe această platformă să atingă încărcări 10-80% în mai puțin de 30 de minute, un reper pe care multe EV-uri europene îl urmăresc deja ca standard de piață. LFP-ul este preferat de tot mai mulți producători pentru stabilitate termică, uzură redusă la încărcare frecventă și independență față de materialele strategice precum nichelul sau cobaltul, deci cu avantaje clare pentru lanțul de aprovizionare european.
Strategia Ford reflectă o orientare comună cu a altor constructori occidentali: pivotul spre electrificare de masă, reducând expunerea pe modele mari sau premium, unde cererea a încetinit, și concentrând investițiile pe vehicule accesibile, flexibile tehnologic și eficiente din punct de vedere al costului. Rămâne de văzut dacă Ford va transfera și în Europa această abordare, însă semnalele date atât prin parteneriatul tehnologic cu CATL, cât și prin structura platformei Universal EV, arată o adaptare proactivă la realitățile și așteptările pieței europene. Pentru moment, nu există informații despre posibila producție sau import de celule LFP sau modele noi la uzina Ford din Craiova, însă contextul pieței și reglementărilor UE va forța cel mai probabil decizii rapide în acest sens.