Discuțiile dintre Franța și Germania ar putea schimba semnificativ obiectivele climatice ale industriei auto europene, vizând relaxarea țintelor de emisii CO₂ după 2035 și extinderea flexibilității pentru producătorii auto – aspect cu impact direct și asupra pieței românești.
Guvernele Franței și Germaniei discută modificări importante ale politicilor europene privind limitele de emisii CO₂ pentru autoturisme și vehicule comerciale ușoare, potrivit unor surse diplomatice. Schimbarea survine pe fondul presiunilor din industria auto și al îngrijorărilor legate de competitivitate, într-un context în care toate statele membre, inclusiv România, sunt afectate de legislația UE privind vânzările de autovehicule noi după 2035.
Conform informațiilor disponibile, președintele Macron ar fi dispus să susțină o atenuare suplimentară a țintelor de reducere a emisiilor, peste propunerea Comisiei Europene. Propunerea actualizată prevede o reducere a emisiilor medii de CO₂ la nivel de flotă cu 90% față de nivelul din 2021, adică 11 g CO₂/km măsurați conform standardului WLTP, renunțând la cerința ca pragul să ajungă la zero la o dată fixă. În schimb, Germania ar accepta norme mai stricte privind cerințele „Made in EU”, vizând promovarea conținutului european din autoturisme, aspect urmărit în special de Paris.
Negocierile dintre cele două guverne vizează, de asemenea, extinderea flexibilității pentru perioada 2028–2032 și pentru atingerea pragurilor intermediare pentru 2030. În prezent, legislația UE solicită o reducere de 55% până în 2030. Noile discuții ar putea prelungi perioada de ajustare pentru a evita penalizările financiare bruște producătorilor auto, oferindu-le mai mult timp să implementeze tranziția tehnologică. Pentru industria auto din România și Europa Centrală, această flexibilizare ar putea însemna păstrarea pe piață a unei game mai largi de modele, inclusiv cu sisteme hibride sau cu motoare termice, după 2035.
Deși Comisia Europeană propune ca până la 27–29% din noile înmatriculări să poată utiliza motoare cu ardere după 2035, această derogare este condiționată de compensarea emisiilor rămase prin utilizarea materialelor cu amprentă scăzută de CO₂, cum ar fi oțelul verde, sau a carburantorilor regenerabili (e-fuels, biocombustibili). Astfel, se prefigurează un sistem de credite de compensare pentru volumele de emisii peste țintele de flotă, cu accent pe inovație tehnologică și materiale sustenabile în producție.
O modificare notabilă preluată în negocieri se referă la acordarea de „Super Credite” pentru mașinile electrice de mici dimensiuni – cele sub 4,2 metri lungime – care vor conta suplimentar în calculul emisiilor flotei pentru producători. Exemplu: un model electric compact va fi considerat ca 1,3 vehicule în formula de calcul, stimulând eforturile de electrificare în segmentul de masă și susținând democratizarea accesului la electromobilitate, în special pe piețele emergente precum România.
Comisia Europeană propune și ajustări pentru segmentul vehiculelor comerciale și camioane, pe fondul dificultății electrificării structurale în aceste categorii. Ținta de reducere pentru 2030 ar putea fi atenuată de la 50% la 40%, iar regulile privind obținerea creditelor de emisii vor deveni mai flexibile. În plus, din 2030, fiecare stat membru va avea obligații diferențiate de accelerare a electrificării parcului auto de firmă, lăsând implementarea specifică la latitudinea guvernelor naționale. Modelul impozitării mașinilor de serviciu din Belgia, cu rezultate pozitive în creșterea procentului de autoturisme electrice, este avut în vedere ca exemplu european de bună practică.
Alocarea unui buget de 1,5 miliarde € pentru programul „Battery Booster” urmărește să consolideze lanțul de producție a bateriilor în spațiul UE, adresând una dintre vulnerabilitățile strategice în competiția globală pentru tehnologie și resurse. De asemenea, Comisia estimează o reducere anuală a poverii administrative cu 706 milioane €, grație simplificării birocrației pentru companii.
Procesul legislativ urmează să continue cu votul Parlamentului European, amânat recent pentru o dată ulterioară în luna noiembrie. Pentru adoptarea pachetului legislative, este necesară o majoritate simplă în Parlament și o majoritate calificată în Consiliul UE (cel puțin 15 state reprezentând minimum 65% din populația Uniunii). În această etapă, diverse grupuri de interese, inclusiv asociații industriale și organizații de mediu, vor încerca probabil să influențeze amendamentele finale ale „Auto Package”.
Pentru piața românească, aceste decizii vor avea impact direct asupra ofertei de modele, a costurilor de achiziție pentru clienți și a investițiilor în infrastructura de mobilitate electrică. Relaxarea ritmului de electrificare ar putea menține o concurență mai largă între producători, echilibrând necesitatea reducerii rapide a emisiilor cu realitățile industriale și economice din regiune. În același timp, rămân obiectivele ambițioase de neutralitate climatică pentru 2050, care impun continuarea investițiilor în zero-emission vehicles și tehnologii asociate.