O echipă de cercetători din Coreea a dezvoltat o metodă nouă pentru creșterea eficienței magneților din motoarele EV de mare putere, rezolvând limitările actuale privind grosimea magneților Nd-Fe-B. Tehnologia, publicată la final de martie 2026, promite motoare electrice mai performante și mai sustenabile pentru piața europeană.
Un impediment major în proiectarea motoarelor electrice de tracțiune destinate vehiculelor electrice (EV) de mare putere este comportamentul magneților Nd-Fe-B groși, la interiorul cărora scade rapid coercitivitatea — adică capacitatea de a menține magnetizarea sub temperaturi ridicate și câmpuri magnetice opuse. Standardul convențional de tratament, procesul de difuzie la granița dintre cristale, asigură stabilitate termică doar la suprafață, lăsând nucleul expus degradării performanței.
Cercetătorii de la Korea Institute of Materials Science (KIMS) au prezentat o soluție inovatoare prin care sursa pentru procesul de difuzie este plasată nu doar la exterior, ci și între straturile suprapuse ale magnetului. Noua metodă presupune aplicarea unui aliaj rar (praseodim), atât la suprafață cât și între straturi, urmată de lipirea compactă a tuturor componentelor, astfel încât difuzia pleacă simultan din ambele direcții. Rezultatul este o distributie uniformă a coercitivității, eliminând punctele slabe în interiorul magneților groși, esențiali pentru motoare cu cuplu mare și răspuns rapid.
Un alt avantaj remarcabil al metodei este eficiența structurală: granițele rezultate între straturile magnetului funcționează ca bariere cu rezistivitate mare, ceea ce reduce formarea curenților turbionari – unul dintre factorii principali de încălzire și pierdere a performanței la turații mari. Astfel, trei operații clasice – segmentare, difuzie la graniță și bonding izolator – se rezolvă într-o singură etapă de producție.
Din perspectivă economică și de sustenabilitate, tehnologia propusă reduce dependența de elemente rare grele scumpe, precum disproniul sau terbiul, până acum utilizate pentru a menține coercitivitatea la temperaturi ridicate. Aceste elemente sunt aproape integral importate din China, iar adoptarea praseodimului (un element rar ușor) reduce presiunea asupra lanțului de aprovizionare și costurile de fabricație, aliniindu-se direct cu obiectivele europene privind diversificarea surselor de materii prime critice pentru electromobilitate.
Specificațiile exacte ale valorilor de coercitivitate și rezistivitate rezultate nu au fost dezvăluite până la această dată. Potrivit autorilor studiului, tehnologia este aplicabilă atât la motoarele EV, cât și în industrie, la generatoare eoliene sau propulsii electrice pentru nave maritime – aplicații care impun magneți robuști și eficienți termic. Integrarea lor în motoare auto este în curs de validare, lucru cu impact direct pentru piața europeană, unde interesul pentru eficiență energetică, autonomie și controlul costurilor este în creștere constantă.
Piața europeană de vehicule electrice, dar și cea românească, pune accent tot mai mare pe performanță, eficiență și sustenabilitate, în special pe segmentul premium. Progrese precum cel al echipei KIMS s-ar putea regăsi în viitor la motorizările de top, acolo unde inovarea pe zona magneților permanenți joacă un rol cheie pentru densitatea de putere, răcire eficientă și integrare versatilă. La momentul publicării, coordonatorii proiectului sunt Su-Min Kim și Jung-Goo Lee. Studiul complet este disponibil în Scripta Materialia, publicat pe 18 martie 2026.