Guvernul britanic propune o investiție de aproximativ 220 milioane € pentru extinderea capacității rețelei electrice la stațiile de servicii de pe autostrăzile din Anglia, vizând accelerarea dezvoltării infrastructurii de încărcare ultra-rapidă pentru vehicule electrice. Inițiativa vizează operatorii și utilizatorii afectați de lipsa accesului la energie suficientă, aducând un nou model de subvenționare și contractare care ar putea influența abordările similare la nivel european.
Guvernul din Regatul Unit a lansat în consultare publică un plan de investiții denumit Strategic Charging Infrastructure (SCI), ce urmărește să modernizeze rețeaua electrică la stațiile de servicii de pe autostrăzile engleze printr-o finanțare directă de aproximativ 220 milioane €. Noua schemă propusă vine după ce un proiect pilot anterior, cu un buget de aproximativ 82 milioane €, nu a fost implementat din cauza condițiilor contractuale considerate restrictive de operatorii de stații de servicii. De această dată, autoritățile intenționează să colaboreze direct cu furnizorii de conexiuni la rețeaua electrică, urmând ca operatorii de stații de încărcare să poată beneficia ulterior de noile capacități la tarife subvenționate.
Scopul acestui demers este să elimine principalele obstacole tehnice și economice care încetinesc instalarea stațiilor ultra-rapide pe arterele principale, mai ales în zone unde extinderea capacității electrice nu este viabilă din punct de vedere comercial pentru piața privată. Potrivit Departamentului pentru Transporturi, schemele SCI vizează să asigure suficiente capacități electrice până în 2030 pentru a răspunde cererii prognozate de încărcare a vehiculelor electrice până cel puțin în 2035. Măsura se adresează exclusiv stațiilor de pe autostrăzi aflate în Anglia, și nu include stațiile de pe drumurile de categorie A.
Procesul de selecție a locațiilor va ține cont, conform sursei, de acele stații unde cererea anticipată de energie depășește capacitatea actuală a rețelei, iar costurile suplimentare de conexiune nu pot fi susținute comercial de operatori. Autoritățile motivează această abordare prin faptul că un număr restrâns de stații are nevoie de intervenții majore, iar aceste costuri ridicate reprezintă principalul obstacol pentru un parcurs rapid spre o acoperire națională a încărcării ultra-rapide.
Prin noul model, statul decontează costul extinderii infrastructurii electrice direct către operatorii de rețea, transferând ulterior capacitatea suplimentară către operatorii de stații la prețuri competitive. Se urmărește astfel crearea unei piețe deschise pentru încărcarea vehiculelor electrice pe autostrăzi, eliminând impedimentele de ordin financiar care țin pe loc dezvoltarea infrastructurii la o parte din stațiile existente.
În spatele acestei inițiative se află obiectivul ambițios anunțat de guvernele britanice de a instala 300.000 de puncte publice de încărcare până în 2030, o țintă comparabilă cu obligațiile asumate la nivelul Uniunii Europene în cadrul regulamentului AFIR: un punct de încărcare de mare putere cel puțin la fiecare 60 km pe rețeaua TEN-T până în 2026. Modelul britanic, care vizează explicit socializarea costurilor de upgrade de rețea pentru segmentele unde piața privată nu poate interveni, reflectă tendințe similare din Europa, unde fonduri europene sau granturi naționale sunt folosite pentru a susține proiecte care altfel nu ar fi viabile financiar.
Ultra-rapid în contextul actual presupune stații de minim 150 kW (kilowați) putere instalată, capabile să încarce o mașină electrică de la 10 până la 80% în 15–30 de minute. Aceste stații, importante pentru utilizatorii care parcurg distanțe lungi, se confruntă frecvent cu limitări de rețea, mai ales unde instalarea mai multor puncte de 350 kW fiecare implică lucrări costisitoare pe infrastructura energetică locală. Un astfel de exemplu îl oferă și piața românească, unde pe autostrăzile A1 și A2 operatorii au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea de stații rapide, însă barierele tehnice și costurile ridicate ale racordării la rețea rămân o provocare constantă.
Statistic, doar în Anglia există 116 stații de servicii pe autostrăzi, deservind o treime din traficul rutier și două treimi din transportul de marfă al țării. Achitarea costurilor de modernizare a rețelei din fonduri publice la cele mai problematice locații are potențialul de a accelera creșterea rețelei naționale de încărcare ultra-rapidă și de a răspunde direct preocupării majore identificate în rândul șoferilor: absența infrastructurii fiabile pentru încărcări rapide pe distanțe lungi.
Guvernul britanic și-a asumat ca principiu deschiderea acestor capacități oricărui operator de încărcare, impunând criterii de piață deschisă și tarife transparente, în linie cu reglementările europene recente care cer interoperabilitate și acces fără abonament la stațiile de mare putere. În paralel cu extinderile rețelei, se analizează din ce în ce mai mult integrarea soluțiilor locale de stocare a energiei pentru a reduce presiunea asupra rețelei naționale, o practică răspândită și pe piața europeană în contextul creșterii cererii de mobilitate electrică.
Consultarea organizată de guvernul britanic asupra schemei SCI este deschisă până pe 28 iulie 2026, urmând să colecteze opiniile companiilor de profil, operatorilor de infrastructură și altor actori interesați. Decizia finală privind implementarea programului și calendarul detaliat vor fi anunțate ulterior, dar abordarea adoptată ar putea funcționa ca studiu de caz pentru țările din Uniunea Europeană, inclusiv România, în contextul provocărilor similare de extindere a infrastructurii în zone cu constrângeri comerciale.