Dezinformarea legată de mașinile electrice rămâne răspândită în 2026, chiar și printre actualii proprietari de EV. Un studiu recent evidențiază amploarea miturilor și explică de ce simpla prezentare a faptelor nu schimbă percepțiile. Analizăm cum pot fi combătute eficient aceste idei greșite pe piața europeană și din România.
Un studiu realizat în 2025 de Universitatea din Queensland, Australia, a investigat nivelul de acceptare a miturilor legate de mașinile electrice (EV) în patru țări: Australia, SUA, Germania și Austria. Cercetătorii au analizat opiniile a 4.000 de persoane cu privire la afirmații eronate despre vehiculele electrice, descoperind că peste o treime dintre respondenți sunt de acord cu mituri dovedite ca fiind false sau cel puțin înșelătoare. Printre cele mai răspândite se numără ideea că EV-urile ar fi mai predispuse la incendii decât alte mașini sau că ar avea efecte negative asupra sănătății, afirmații respinse de studii și experți.
Un rezultat alarmant a fost că aproape jumătate dintre respondenți credeau, la momentul studiului, că mașinile electrice sunt mult mai expuse riscului de incendiu. Aproximativ 20% sunt convinși că expunerea la câmpurile electromagnetice ale EV-urilor poate duce la probleme grave de sănătate, precum cancerul, sau poate afecta în mod negativ populațiile de păsări. Aceste convingeri circulă însă majoritar în rândul populației, în ciuda cercetărilor științifice care le contrazic categoric.
Studiul relevă și faptul că posesorii de mașini electrice nu sunt imuni la dezinformare. O cercetare ulterioară pe un eșantion de 2.000 de americani, inclusiv posesori de EV, a arătat că nu există diferențe semnificative în nivelul de acceptare a miturilor între cei care dețin sau nu un astfel de vehicul. Această constatare este importantă pentru piața europeană, unde numărul de posesorii de EV este în creștere, inclusiv în România. Socializarea miturilor și lipsa dialogului empatic pot frâna adoptarea la scară largă a transportului electric.
Cauzele răspândirii acestor idei eronate sunt complexe. Potrivit specialistului Christian Bretter, unul dintre cei mai importanți predictori ai credințelor greșite este mentalitatea conspiraționistă – o suspiciune accentuată față de autorități, guverne sau instituții, consolidată de contextul social și politic agitat. Educația sau alfabetizarea științifică nu influențează semnificativ gradul de acceptare al acestor mituri; factorii ideologici și neîncrederea în surse oficiale par să fie determinanți majori.
Cercetarea a urmărit să găsească și soluții la combaterea dezinformării. Rezultatele arată că prezentarea unor informații corecte, fie prin intermediul unei fișe de date oficiale, fie prin conversații ghidate de algoritmi conversaționali precum ChatGPT, a redus cu circa 10% gradul de acceptare a miturilor despre EV timp de cel puțin 10 zile după intervenție. Interesant este că metoda conversațională, bazată pe empatie și răbdare, pare cel mai eficient mod de a influența pozitiv percepțiile celor sceptici. Comunicarea non-judecativă și răspunsul la întrebări într-un mod constructiv cresc șansa ca oamenii să reevalueze propriile convingeri.
Pentru piața românească, unde tranziția către vehicule electrice încă întâmpină reticență, aceste constatări sunt relevante. Strategiile de informare trebuie să evite tonul condescendent sau defensiv, concentrându-se pe dialog deschis și răbdător. Managerii de flotă, dealerii și promotorii segmentului EV pot avea rezultate mai bune dacă tratează obiecțiile ca pe semne de interes real și oferă răspunsuri documentate, adaptate preocupărilor locale. În contextul eforturilor UE de decarbonizare a transportului, e esențial ca informațiile corecte despre EV să ajungă la publicul larg într-un mod credibil și empatic, pentru a depăși barierele mentalităților păguboase și a accelera adoptarea tehnologiilor electrice.