Implementarea noii norme naționale chineze pentru bateriile solide obligă producătorii auto să dovedească reala maturitate tehnologică a fabricilor, accelerând competiția în acest sector și influențând strategii la nivel global, inclusiv pentru piața europeană.
Noile reglementări privind bateriile solide au intrat în vigoare în China pe 1 iulie 2026, determinând o diferențiere clară între bateriile etichetate ca „solid-state” și cele semi-solide. Producătorii auto sunt acum obligați să demonstreze capacități de producție autentice, eliminând etichete promoționale neclare. Criteriul cheie de certificare, impus la nivel național, cere ca bateriile să aibă mai puțin de 5% masă de electrolit lichid după testarea timp de 6 ore la 120°C într-o cameră de vacuum. Acest standard clarifică timpii de introducere pe piață pentru vehiculele echipate cu acest tip de baterii și mută accentul de la promisiuni la rezultate concrete.
Din perspectiva producătorilor, Dongfeng Motor se poziționează ca lider printre companiile chineze care au adoptat această tehnologie, dezvoltând o fabrică de 0,2 GWh ce va deservi noile game de vehicule în a doua jumătate a anului 2026. Conform datelor furnizate de companie, bateriile lor oxide-polimer ajung la o densitate energetică de 350 Wh/kg, permițând autonomii de până la 1.000 km pentru viitoarele modele. Testările de anduranță includ expunere la 170°C și evaluări pe timp de iarnă în Mohe, cu menținerea unei capacități de 72%. În același interval, alți mari jucători precum Changan și Geely se află în etape avansate de validare a integrării acestor baterii în vehicule, planificând introduceri comerciale din trimestrul III 2026.
Pe circuitul industrial, Doctex a demarat producția la scară mare în Tianjin, cu baterii certificate solid-state și densitate energetică de 350 Wh/kg, apte pentru utilizare directă pe vehicule fără o fază extinsă de prototipare. Alte companii, printre care Saike Power, se află încă în faza de construcție a fabricilor și nu vor începe producția până la finalul anului. În același timp, Gotion High-Tech a finalizat validarea pilotului folosind exclusiv echipamente produse local, lucru care reduce costurile viitoare de extindere pentru producție și ajută la diminuarea dependenței de importuri sau factori geopolitici. Dacă la nivelul industriei costul total estimat pentru echipamentele aferente liniilor de producție modernizate ajunge la 8,0 miliarde €, această localizare a lanțului de furnizori are potențialul de a ajusta radical bugetele inițiale și de a accelera scalarea.
Contextul european este direct influențat de aceste progrese tehnologice. Deși nu a fost anunțată până acum integrarea vehiculelor cu baterii solide Dongfeng în UE sau România, existența altor mărci soră pe piețele internaționale sugerează că extinderea către Europa este posibilă pe termen mediu. Eforturile chinezilor stau în paralel cu cele ale constructorilor europeni precum Mercedes-Benz, care a confirmat în 2025 un prototip EQS cu autonomie de peste 1.200 km datorită bateriei solide, și cu proiectele de la BMW, VW sau Nissan care țintesc lansări după 2027. În plus, Uniunea Europeană investește masiv în cercetarea și industrializarea acestei tehnologii pentru a asigura independența lanțului de aprovizionare și pentru a adapta normele de omologare.
Din punct de vedere tehnic, bateriile solide chineze cu 350–400 Wh/kg depășesc net celulele convenționale litiu-ion, uzuale în modele precum Renault Megane E-Tech sau VW ID.3, care oscilează între 180–250 Wh/kg. Creșterea autonomiei poate ajunge la 1.000–1.500 km, menținând aceeași dimensiune a pachetului. Eliminarea în mare parte a lichidelor inflamabile reduce riscul de incendiu și crește stabilitatea termică a bateriilor, aspect esențial pentru siguranța pasagerilor. Totuși, obstacolele principale rămân costurile ridicate de producție și complexitatea tehnică, explică și analiștii CATL, care estimează că producția pe scară largă ar putea fi limitată până în 2030 din cauza provocărilor legate de rezistența la interfața solidă.
Următoarea etapă pentru penetrarea comercială a tehnologiei solide va depinde de reducerea costurilor, creșterea randamentului liniilor de producție și adaptarea reglementărilor UE. Pentru piața românească, evoluția competitivității pe segmentul EV va fi puternic influențată de aceste progrese, întrucât apetitul pentru modele electrice de lungă autonomie și cu siguranță sporită este semnificativ în rândul clienților locali. Transformările tehnologice și de reglementare venite din China pot accelera și standardizarea europeană, susținând tranziția către vehicule mai eficiente și mai ușor de integrat în strategiile naționale de mobilitate electrică.