Noile reguli propuse de Comisia Europeană permit autorităților din UE să favorizeze furnizorii și produsele din Europa în achizițiile publice de vehicule electrice și infrastructură de încărcare, schimbând balanța în detrimentul ofertanților externi, în special din China. Impactul acestor măsuri va fi resimțit de municipalități, operatori de transport public și furnizorii implicați în dezvoltarea mobilității electrice – inclusiv în România.
Pe 11 septembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat un proiect de reformă a regulilor de achiziții publice, vizând modernizarea și simplificarea cadrului legal la nivelul Uniunii. Propunerea are o semnificație deosebită pentru sectorul electromobilității, vizând achizițiile de autobuze electrice, infrastructuri de încărcare și vehicule municipale folosite în domenii precum transportul public sau managementul deșeurilor. Noua direcție permite autorităților sau companiilor deținute de stat să ia decizii de atribuire a contractelor pe baza unor considerente strategice ce merg dincolo de prețul cel mai scăzut.
O modificare esențială este introducerea posibilității legale de a exclude mai ușor ofertanții din țări terțe, precum China, din procedurile de achiziții publice. Comisarul european pentru Strategie Industrială, Stéphane Séjourné, a explicat că, dacă regulile vor fi adoptate, operatorii de transport nu vor mai putea atribui contracte către firmele chineze doar pe criteriul costului. Pentru exemplificare, Séjourné a făcut referire la producătorul chinez BYD și la controversa generată de achiziția unor autobuze electrice de către Deutsche Bahn la final de 2025. Deși nu există în prezent autobuze BYD în flota BVG Berlin, referința evidențiază preocupările privind dependența de furnizori externi, mai ales în contextul eforturilor UE de consolidare a industriilor interne.
Până acum, criteriul financiar nu era unic: la atribuirea contractelor erau evaluate și costurile de exploatare, eficiența energetică, calitatea sau rețeaua de service, precum și componente CSR (responsabilitate socială, economică și de mediu). Chiar și așa, ofertanți precum BYD obțineau contracte majore în UE, punând presiune pe producătorii europeni precum MAN. Prin reforma actuală, Comisia vizează consolidarea criteriului de preferință europeană: achizițiile publice ar trebui să susțină reziliența, securitatea industrială și concurența echitabilă în UE, reducând dependențele considerate riscante. Deși noile criterii nu sunt obligatorii în toate licitațiile, ele vor oferi o bază legală clară pentru ca autoritățile să selecționeze strategic.
Importanța acestei schimbări este subliniată de faptul că public procurement-ul reprezintă circa 14% din PIB-ul european, având o influență majoră asupra economiei și industriei regionale. Prin favorizarea soluțiilor fabricate sau dezvoltate în UE, inclusiv prin introducerea de criterii precum sustenabilitatea, inovația sau impactul social, autoritățile vor putea stimula piața locală de electromobilitate și vor susține lanțurile valorice europene. Proiectul încapsulează obiective centrale ale strategiei Clean Industrial Deal și ale pieței unice, având un potențial direct asupra modului în care România sau alte state UE vor derula licitații pentru infrastructură sau flote electrice.
Chiar dacă legislația va oferi posibilitatea de excludere a ofertanților non-UE, nu orice furnizor cu acționariat extern va putea fi respins automat. Cazul BYD ilustrează complexitatea problemei: deși vorbim despre o marcă chineză, BYD produce autobuze electrice pentru Europa în uzina proprie de la Komárom, Ungaria, angajând personal local și respectând regulile europene de origine. Autovehiculele BYD construite în UE – dacă respectă regulile vamale privind conținutul european – nu ar fi excluse decât dacă noile criterii de licitație ar specifica un prag minim de „Made in Europe” pentru componente.
Lista țărilor asimilate cu UE urmează să fie definită: Marea Britanie și SUA vor beneficia de acces reciproc, dar China nu este luată în calcul pentru includere. Astfel, autoritățile române și europene implicate în achizițiile de infrastructură și vehicule electrice vor putea de acum să acorde contracte, într-un cadru mai clar, cu accent strategic pentru industrie, mediu și securitate economică.
Pentru sectorul de electromobilitate și pentru producători precum Volvo, Solaris sau Mercedes-Benz, noul cadru va crea premise mai favorabile în licitații, consolidând competitivitatea industriei europene. Schimbarea vine într-un context de concurență crescută pe piețele de autobuze sau baterii, mai ales pe segmentul licitațiilor mari. Pe de altă parte, regulile acordă zone gri: companiile mixte sau cu uzine locale vor trebui analizate detaliat conform noii legislații, ceea ce implică un proces de evaluare mai complex pentru ofertanți și beneficiari.
Odată adoptate și transpuse la nivel național, inclusiv în România, aceste reguli vor impune autorităților locale să-și adapteze metodologiile de licitație și documentații, prioritizând sustenabilitatea, inovația și contribuția la industria europeană. Piața va trebui să se adapteze noilor cerințe, iar transparența, monitorizarea și competitivitatea vor fi supuse unui control sporit, potrivit evaluărilor Comisiei. Contextul arată că integrarea criteriilor de sustenabilitate și inovație va deveni nu doar posibilă, ci și atractivă din punct de vedere legal și economic pentru beneficiarii locali.