O analiză recentă a serviciilor de robotaxi arată că, deși vehiculele autonome par să fie mai sigure decât mașinile conduse de oameni, acestea nu aduc scăderi semnificative ale traficului – un aspect esențial pentru orașele care caută soluții de mobilitate sustenabilă.
Debutul comercial al robotaxi-urilor a avut loc în urmă cu mai puțin de un deceniu, după investiții totale de peste 100 miliarde €. În prezent, serviciile autonome operate de Waymo acoperă milioane de kilometri în orașe americane, iar extinderea spre Europa este iminentă, cu lansarea anunțată pentru Londra în 2026. Pentru piața europeană și inclusiv pentru România, promisiunea tehnologiei autonome a inclus constant două direcții: îmbunătățirea siguranței și reducerea traficului auto urban.
Un studiu recent realizat de MIT, folosind datele Waymo raportate autorităților din California pentru perioada august 2023 – decembrie 2025, a urmărit dacă robotaxi-urile asigură această reducere de trafic. Pe parcursul a 1.000 de zile, flota Waymo a efectuat 13,8 milioane de curse cu un total de 19,3 milioane de pasageri și o distanță de 138,8 milioane km. Creșterea lunară a volumului de transport a fost de aproximativ 15%.
Rezultatele arată însă limitele actuale ale tehnologiei. În primă fază, doar 36% dintre kilometrii parcurși de robotaxi-urile electrice au fost cu pasageri la bord. Spre finalul intervalului, acest procent a ajuns la 56%, dar apoi a stagnat, ceea ce înseamnă că aproximativ 44% dintre kilometrii parcurși de aceste vehicule au fost fără pasageri, fenomen cunoscut sub denumirea de „deadheading”.
Există două tipuri de „deadheading”: kilometri realizați de mașini care circulă fără pasageri în căutarea unui client și kilometri efectuați pentru a prelua un client. Studiul arată că, deși ponderea kilometrilor fără pasager a scăzut în timp (inclusiv prin introducerea serviciilor pe autostrăzi), volumul rămâne semnificativ. Acest aspect este crucial în analiza impactului real asupra traficului urban și a poluării asociate chiar și în contextul mobilității electrice.
Pentru România, unde discuțiile despre viitorul transportului electric și automatizat capătă tot mai multă relevanță, experiențele din SUA sugerează prudență în așteptări. Piața europeană prezintă diferențe structurale: flotele EasyMile și Navya operează mai ales pe trasee fixe, la viteză redusă, integrate cu transportul public și în regim pilot, spre deosebire de abordarea orientată spre ride-hailing la scară largă din SUA. În plus, reglementările UE și exigențele de siguranță și sustenabilitate impun ritmuri diferite și praguri mai înalte de omologare pentru serviciile autonome.
Faptul că aproape jumătate dintre kilometrii parcurși de robotaxi-urile Waymo au avut loc fără pasageri subliniază o problemă logistică: eficiența sistemului nu rivalizează încă cu transportul public tradițional sau cu conceptele europene de mobilitate partajată. Datele din SUA sugerează astfel că robotaxi-urile nu aduc, cel puțin momentan, beneficiile anticipate privind reducerea traficului – aspect esențial pentru decidenții europeni și români care analizează viitorul acestor servicii în marile orașe.
Deși operatorii ca Waymo subliniază avantajele de siguranță ale tehnologiei autonome și evoluția pozitivă pe segmentul de acoperire cu pasageri, rămâne de văzut în ce măsură aceste beneficii se vor traduce în modele europene, unde politicile publice încurajează integrarea cu transportul public și reducerea amprentei de carbon per pasager. Intrarea Waymo pe piața din Londra ar putea accelera adaptarea legislației UE, însă succesul la scară largă va depinde de rezolvarea problemelor de eficiență și de acceptanța socială a acestor tehnologii.