Un nou raport estimează că trecerea integrală la vehicule electrice ar putea preveni peste 100.000 de decese premature asociate poluării aerului, cu impact direct asupra zonelor urbane și rurale din Europa și România. Asta schimbă modul în care privim beneficiile electrificării transportului, având implicații de sănătate publică la scară largă.
Trecerea la mobilitate electrică este legată, în mod previzibil, de lupta împotriva schimbărilor climatice, dar noi date subliniază impactul direct asupra sănătății populației. Un raport recent elaborat de International Council on Clean Transportation (ICCT), în colaborare cu FIA Foundation, arată că eliminarea treptată a vehiculelor poluante are potențialul de a salva peste 100.000 de vieți în următoarele decenii, prin reducerea nivelului de poluanți din aer.
Modelările realizate de ICCT acoperă toate segmentele de vehicule — de la mașinile de pasageri și camioane până la autobuze și motociclete — și iau în calcul efectele asupra emisiilor de oxizi de azot (NOx), carbon negru și compuși organici volatili. Sursa menționează că, la ora actuală, peste 41.800 de decese premature sunt atribuite direct poluării generate de transportul rutier, cu o incidență crescută a afecțiunilor pulmonare, cardiovasculare, diabetului și cancerului pulmonar.
Pentru a cuantifica beneficiile electrificării, raportul analizează mai multe scenarii de adoptare a vehiculelor cu emisii zero. În varianta de referință, cu stagnarea politicilor de mediu, reducerea deceselor este modestă. În schimb, în scenariul asumat maximal — cu flotă rutieră 100% electrificată până în 2045, unele zone trecând anterior la electrificare integrală (2035 la autoturisme, 2040 la vehicule grele) — efectele pozitive asupra sănătății sunt marcante. Se estimează o scădere semnificativă a cazurilor de astm, boli cronice obstructive pulmonare și accidente vasculare, toate asociate cu expunerea la PM2.5 şi ozon, dar și o reducere importantă a incidenței astmului pediatric provocat de NOx.
România este puternic vizată de aceste concluzii, având medii anuale de poluare cu PM2.5 peste limita recomandată de OMS. Orașe ca Fieni și Târgu Jiu figurează printre cele mai afectate din țară și din regiunea UE, cu valori ale indicatorului de calitate a aerului de peste 14 ori mai mari decât standardul. Conform EU, transportul rutier este una dintre principalele surse de emisii nocive, motiv pentru care România a demarat, prin programe precum Rabla Plus, acordarea de stimulente financiare de până la aproximativ 10.000 € pentru vehicule electrice noi.
La nivel european, strategiile legislative precum pachetul Fit for 55 şi obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cresc presiunea asupra producătorilor şi consumatorilor să adopte BEV (battery electric vehicles/vehicule electrice pe baterii). Situaţia locală reflectă acest trend, cu vânzări în creştere la modelele electrice de volum — Dacia Spring, Volkswagen ID.3, Renault Zoe — care domină segmentul accesibil şi califică pentru stimulentele de stat.
Studiul ICCT și FIA Foundation confirmă existența unui argument puternic de sănătate publică pentru accelerarea electrificării transportului. Experții subliniază faptul că zonele urbane dens populate ar beneficia cel mai mult de pe urma reducerii poluării, dar impactul se resimte la nivel național. Până acum, politicile europene şi româneşti vizează atât stimularea cererii cât şi reducerea barierelor financiare la achiziţia vehiculelor electrice, însă raportul sugerează că ritmul adoptării va fi crucial pentru salvarea a zeci de mii de vieţi anual, pe termen lung.