Tesla susține că disponibilitatea limitată a bateriilor frânează livrările de mașini, însă realitatea financiară arată o scădere a vânzărilor și o reducere constantă a prețurilor, cu implicații directe pentru clienții europeni și români.
Tesla a raportat, în scrisoarea trimestrială către acționari pentru T3 2026, că principalul obstacol în creșterea livrărilor de vehicule rămâne accesul la baterii. Producătorul afirmă că, la sfârșitul trimestrului, avea „cel mai mare portofoliu de comenzi pentru vehicule de pasageri din ultimii patru ani” și pune stabilitatea vânzărilor pe seama limitărilor de aprovizionare cu baterii. Totuși, analiza cifrelor din același raport nu confirmă complet această narativă pentru piața globală.
Datele publicate indică faptul că Tesla a livrat 486.532 de vehicule în trimestrul al treilea, o scădere de 2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Modelele principale, Model 3 și Model Y, au scăzut cu 1%, iar celelalte modele, inclusiv Cybertruck și Semi, s-au restrâns cu 48%. Producția a fost de 464.391 de unități, ceea ce înseamnă că Tesla a redus stocurile existente, ajungând la un nivel de 11 zile de inventar, semnificativ mai mic decât cele 27 de zile din primul trimestru.
Pentru clienții europeni, contextul local e relevant. Fabrica Tesla din Berlin aprovizionează, împreună cu furnizori ca CATL, cea mai mare parte a modelelor Model 3 și Model Y vândute pe continent, folosind pachete de baterii LFP (litiu-ferofosfat) și NMC/NCA (nichel-mangan-cobalt/aluminiu). LFP-ul oferă autonomie WLTP uzuală între 440–510 km și costuri reduse, făcând modelele mai accesibile, inclusiv pe piața din România, unde prețurile Model 3 Standard Range pornesc de la aproximativ 39.990 €, înainte de aplicarea stimulentelor locale. Programul Rabla Plus poate scădea prețul unui Model 3 cu până la 10.000 €, crescând astfel relevanța segmentului entry-level pentru utilizatorii români.
Chiar dacă Tesla invocă dificultățile cauzate de aprovizionare, propriile sale date indică altceva: capacitatea de producție anualizată pentru Model 3 și Model Y a funcționat la doar 81%, față de un total instalat de peste 2,25 milioane de unități la nivel global. Acest lucru sugerează că ar exista marjă de creștere, dacă cererea ar depăși oferta.
Partea contradictorie apare în explicațiile financiare: Tesla indică drept cauză a stagnării veniturilor scăderea prețului mediu de vânzare pe parcursul ultimului an. În contextul în care producătorii rămân constrânși de piese cheie, tendința este de obicei creșterea prețurilor, nu aplicarea de reduceri. Totuși, Tesla a scăzut prețurile, ceea ce ridică semne de întrebare privind evoluția cererii reale – inclusiv pe piețele europene.
Bateriile produse sau contractate de Tesla sunt folosite nu doar pentru vehicule, ci și pentru segmente precum stocarea de energie (Megapack) sau proiecte precum Cybercab și Semi. Compania recunoaște în raportul trimestrial că trebuie să aleagă între a aloca celulele pentru vânzări de mașini și întreținerea flotei proprii. Această strategie, coroborată cu investiții majore în infrastructură locală (fabrica Berlin și colaborările regionale), ajută Tesla să răspundă cerințelor de sustenabilitate impuse de UE, dar nu elimină ambiguitățile legate de cerere și ofertă.
Din perspectiva pieței europene, Tesla concurează cu Volkswagen (ID.4), Renault (Megane E-Tech Electric) sau Stellantis, iar utilizarea tehnologiilor LFP și NMC/NCA îi permite să rămână competitivă la nivel de cost și autonomie. Pentru România, adoptarea largă a LFP aduce beneficii suplimentare, precum garanții de 8 ani/160.000 km pentru baterii și un raport preț-performanță favorabil, în timp ce respectarea reglementărilor UE privind reciclarea și transparența lanțului de aprovizionare rămâne obligatorie.
În concluzie, deși Tesla menționează direct limitările legate de baterii, datele de producție, scăderea prețului mediu și surplusul temporar de stocuri arată un peisaj mai nuanțat. Compania distribuie resurse între mai multe linii de business și piețe, menținându-și poziția de lider pe un segment EV aflat în continuă creștere în Europa Centrală și de Est. Rămân de urmărit reacțiile la nivel de prețuri, aprovizionare și adaptare la cerințele locale, mai ales pe fondul concurenței intensificate și al noilor reglementări UE.