Tesla intensifică riscul juridic la nivel mondial promovând utilizarea necorespunzătoare a sistemului FSD chiar în materialele sale oficiale, generând dileme legale majore pentru clienți, autorități și întreaga industrie auto.
Tesla se confruntă în prezent cu acțiuni în justiție în valoare de până la 14,5 miliarde € din cauza sistemelor sale „Full Self-Driving” (FSD) și Autopilot, iar recent compania și-a agravat singură poziția publicând materiale promoționale care ilustrează utilizarea incorectă a acestor tehnologii. În ultimele trei săptămâni, două clipuri oficiale au prezentat fie lipsa supravegherii șoferului, fie încălcări explicite ale normelor de circulație din Danemarca, alimentând dezbaterile despre responsabilitatea producătorului față de utilizator și siguranța pe drumurile europene.
Un incident notabil a avut loc pe 26 mai, când contul oficial Tesla pe platforma X a distribuit un video în care un șofer prepară espresso la volan în timp ce FSD Supervised conduce. Mesajul postării accentua ideea că „Tesla te poate duce oriunde îți dorești” și invita utilizatorii să încerce experiența, ignorând faptul că sistemul necesită supraveghere activă. Deși sub clip apărea o notă cu restricțiile, conținutul video contrazicea avertismentul, arătând clar lipsa de atenție a șoferului, iar vizualizările au depășit 5,6 milioane – dovada unui impact larg.
La două săptămâni distanță, Tesla Europa a sărbătorit aprobarea FSD în Danemarca, postând un clip în care FSD a fost surprins încălcând mai multe reguli rutiere în centrul Copenhagăi: rulare pe banda dedicată autobuzelor, efectuarea unui viraj interzis la dreapta, traversarea unei zone cu acces restricționat și intrarea pe o pistă de biciclete. FDM, echivalentul danez al organizației AAA, a catalogat imaginile drept „îngrijorătoare”, iar Tesla nu a oferit niciun comentariu. Publicarea acestor imagini, editate și alese de companie, ridică probleme nu doar în privința marketingului, dar și a conformității cu legislația rutieră locală și europeană.
Strategia legală a Tesla pentru apărarea în procesele legate de accidentele cu FSD sau Autopilot se bazează pe un argument central: responsabilitatea rămâne exclusiv a șoferului, acesta fiind obligat să supravegheze sistemul, orice abatere fiind tratată drept utilizare incorectă de către client. Totuși, decizia unui juriu american de a acorda un prejudiciu de 243 milioane € într-un proces privind un accident fatal cu Autopilot – verdict menținut și de o instanță federală în februarie 2026 – subminează această apărare. Sute de alte procese sunt în desfășurare, multe având la bază aceeași întrebare: dacă Tesla a informat corect despre limitele tehnologiei sau a încurajat o supraconfianță riscantă. Mai mult, Tesla a început recent să modifice retroactiv contractele de FSD pentru a introduce clauze explicite de „supraveghere”, ceea ce poate alimenta suspiciuni cu privire la conștientizarea riscurilor de către companie.
Contextul european diferă semnificativ de piața din SUA. În Uniunea Europeană, FSD (Supervised) este clasificat strict ca sistem de asistență de nivel 2, ceea ce înseamnă că șoferul trebuie să mențină atenția asupra drumului, iar mâinile pe volan, inclusiv monitorizare cu camere interne și mecanisme automate de avertizare și dezactivare dacă șoferul nu este alert. În Danemarca, Olanda, Lituania și Estonia sistemul a primit până acum aprobare, dar în multe țări europene, inclusiv România, Germania și Franța, utilizarea rămâne neautorizată. Reglementările UE impun un standard de siguranță și transparență net superior, iar orice comunicare a producătorului care ar putea induce în eroare utilizatorii poate conduce la sancțiuni rapide și severe din partea autorităților de reglementare.
Pe piața europeană, Tesla FSD (Supervised) concurează cu sisteme avansate precum Drive Pilot (Mercedes-Benz) sau Highway Assistant (BMW), toate certificate potrivit normelor stricte de asistență a șoferului. Spre deosebire de SUA, unde abordarea marketingului pentru autonomie ridicată nu este la fel de sancționată, în Europa promovarea unor comportamente riscante sau supraestimarea capabilităților poate afecta direct posibilitatea de vânzare și imaginea de marcă. În contextul în care video-urile oficiale devin argumente directe în dosarele legale și dezbaterile publice, miza nu mai e doar una de comunicare, ci una cu posibile consecințe financiare și juridice majore pe piața europeană.