Comisia Europeană se pregătește să lanseze un nou plan de electrificare și este presată de industrie și grupuri civice să relaxeze regulile privind ajutorul de stat pentru producția de tehnologii curate, precum bateriile, pentru a stimula investițiile locale și a contracara competiția internațională.
Comisia Europeană va prezenta pe 15 iulie un plan de acțiune privind electrificarea, ca răspuns la criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu și blocarea strâmtorii Hormuz. Scopul principal este accelerarea electrificării transportului, industriei și încălzirii, reducând astfel vulnerabilitatea energetică a Europei la șocuri externe.
Planul reprezintă o oportunitate majoră pentru creșterea producției locale de tehnologii pentru electrificare în Uniunea Europeană, inclusiv baterii, hidrogen și componente pentru energie regenerabilă. Totuși, actori cheie din industrie, organizații civice și asociații sectoriale au transmis o scrisoare deschisă către Comisie, solicitând modificarea urgentă a cadrului actual de ajutor de stat, respectiv Clean Industrial Deal State Aid Framework (CISAF). Aceștia susțin că, în forma actuală, regulile de ajutor nu sunt suficient de previzibile și stabile pentru a stimula investiții private consistente în fabrici de tehnologii curate.
Un punct central al cererii îl reprezintă introducerea unui ajutor de stat direct proporțional cu producția efectivă (output-based support), similar cu subvențiile deja implementate în sectorul infrastructurii de încărcare, unde sprijinul ajunge la 20.000–30.000 € pentru fiecare stație de încărcare de mare putere. Pentru fabricile de baterii sau componente pentru energie regenerabilă, se propune un sprijin de tip premium pe unitate de produs (de exemplu, €/kWh pentru baterii sau €/kg pentru hidrogen).
Solicitanții menționează că sprijinul ar trebui să fie temporar, cu o scadență clară și limitat per companie, pentru a garanta distribuția echitabilă între statele membre și a preveni discrepanțele cauzate de diferențele de capacitate fiscală între țări. În plus, eligibilitatea ar trebui să fie rezervată în principal companiilor care demonstrează o prezență semnificativă în UE, precum și angajament strategic pe termen lung față de piața europeană, cu anumite excepții pentru parteneri internaționali de încredere.
În prezent, sprijinul pentru fabricarea tehnologiilor net-zero în UE se acordă în special sub formă de evaluări individuale și negocieri complexe privind nivelul ajutorului, ceea ce încetinește investițiile și nu răspunde suficient nevoilor de scalare rapidă. Factori ai industriei subliniază că pentru a crește competitivitatea UE față de actori globali ce acordă subvenții directe – în special Asia – este esențial ca sprijinul financiar din fonduri publice să fie previzibil, legat direct de producția certificată și protejat de modificări bruște ale legislației.
Comisia Europeană este deja activă în acordarea unor forme de sprijin „bancarizabile” în alte sectoare, cum ar fi schemele contractelor pentru diferență pentru energie regenerabilă. Extinderea acestui model la fabricarea tehnologiilor curate ar putea permite investitorilor să mobilizeze capital privat considerabil și să accelereze dezvoltarea infrastructurii locale, cu efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă și reducerii dependenței de importuri.
Pentru România și alte state cu industrii emergente în domeniul tehnologiilor curate, aplicarea unor reguli mai flexibile privind ajutorul de stat ar crește șansele de a atrage proiecte mari în fabricarea de baterii sau hidrogen. În România, sectorul regenerabil este deja semnificativ, cu cel mai mare parc eolian onshore din Europa și o strategie energetică axată pe creșterea ponderii surselor verzi și dezvoltarea infrastructurii de stocare. Sprijinul european cu criterii de proveniență locală, conform propunerii Industrial Accelerator Act, ar proteja piața românească și ar susține dezvoltarea unor lanțuri valorice locale.
Prevederile discutate în cadrul noului Industrial Accelerator Act includ criterii „Made-in-Europe” pentru achizițiile publice, cerințe privind amprenta de carbon și utilizarea materialelor reciclate, avantajând astfel producția internă și reducând amprenta de carbon a tehnologiilor utilizate pe piața europeană. În context, bateriile produse în UE generează cu circa 37% mai puțină poluare decât cele fabricate în China, fapt care plasează producătorii europeni într-o poziție competitivă dacă noile reguli de achiziții publice și ajutor de stat vor favoriza produsele locale.
Industria solicită și proceduri de aprobare mai simple și mai rapide, cu criterii clare și termene limită previzibile, pentru a accelera investițiile esențiale în fabrici de tehnologii curate. Apelul transmis de industrie și ONG-uri subliniază că modificarea cadrului de ajutor de stat ar trebui corelată cu instrumente financiare suplimentare europene, nu înlocuită de acestea, pentru a forma un sistem coerent și eficient la nivelul UE.
În concluzie, planul de electrificare al Uniunii Europene va accelera cererea pentru tehnologii curate produse local, iar ajustarea regulilor de ajutor de stat pentru a include sprijin proporțional cu producția ar putea reprezenta un element cheie pentru competitivitatea pe termen lung a sectorului european de mobilitate electrică și energie verde. România, cu rezultatele sale privind reducerea emisiilor și strategia axată pe tehnologii de stocare și hidrogen, ar putea beneficia direct de pe urma acestor reforme.