Dependența de importuri pentru materiile prime de baterii determină industria auto din China să adopte tehnologii bazate pe sodiu, reducând riscurile și aliniindu-se la tendințele globale de resurse sustenabile. Dezvoltarea accelerată a bateriilor cu sodiu ar putea influența piețele europene și locale, inclusiv România, mai ales pentru vehiculele de oraș și infrastructura de stocare a energiei.
În contextul creșterii cererii globale de vehicule electrice și a presiunilor asupra lanțului de aprovizionare cu materii prime, China face pași importanți pentru reducerea dependenței de litiu. Recent, la premiile naționale pentru știință din Beijing, expertul Chen Liquan a pledat pentru accelerarea dezvoltării bateriilor alternative, precum cele pe bază de sodiu. Chen a subliniat necesitatea ca industria auto să adopte „inovații independente în materiale” pentru siguranța industrială pe termen lung, argumentând că doar așa pot fi protejate volumele de producție auto în fața volatilității comerțului internațional.
Bateriile cu sodiu, care nu folosesc nichel sau cobalt, devin relevante din perspectiva costurilor, abundenței materiilor prime și a riscurilor diminuate în lanțul de aprovizionare. Spre deosebire de litiu, sodiul este abundent și mai puțin dependent de zone geopolitic sensibile, ceea ce corespunde și obiectivelor UE de reducere a dependenței de importuri pentru materii prime critice. Platformele și tehnologiile prezentate la eveniment au pus accent pe aplicabilitatea în transportul greu și logistica industrială, zone unde stabilitatea lanțului de aprovizionare este esențială.
Producătorii chinezi de baterii, precum CATL și Hina Battery, au demarat investiții substanțiale în linii de producție dedicate bateriilor cu sodiu. Hina Battery, de exemplu, dezvoltă o linie de 2 GWh pentru sectorul transportului comercial local, vizând și flota vastă de nave de marfă de pe fluviul Yangtze. Rezultatele testelor arată că bateriile pe bază de sodiu pot atinge densități energetice de 175 Wh/kg, aproape de valorile obținute de bateriile litiu-fier-fosfat (LFP), fiind deja comparabile la nivelul costului de producție, cu un cost raportat de 0,047 € pe watt-oră conform sursei.
Un avantaj suplimentar al bateriilor cu sodiu îl reprezintă performanța la temperaturi scăzute. Testele efectuate pe vehicule comerciale Dongfeng au demonstrat menținerea a 90% din capacitate la -20°C, depășind limitele tradiționale ale tehnologiilor pe litiu pentru exploatarea la temperaturi negative, ceea ce le face o opțiune atractivă pentru piețele din Europa Centrală și de Est. Totodată, structura chimică a acestor baterii le oferă o rezistență sporită la propagarea incendiilor, un aspect tot mai valoros pe fondul reglementărilor europene stricte privind siguranța și reciclarea bateriilor.
Pentru piața europeană, și implicit România, bateriile cu sodiu pot avea un impact considerabil asupra segmentului entry-level: micro-mașini urbane, flote logistice și sisteme de stocare rezidențială. Primele sisteme de stocare casnică cu baterii pe sodiu au fost deja lansate pe piața UE, oferind avantaje clare în ceea ce privește durabilitatea (până la 25 de ani), siguranța la incendiu și compatibilitatea cu infrastructura electrică existentă. Odată cu extinderea reglementărilor UE privind reciclabilitatea și trasabilitatea sursei de materie primă, bateriile pe sodiu se aliniază direcției strategice promovate de Comisia Europeană: independență față de importuri și reducerea impactului social și de mediu asociat cu cobaltul și litiul.
Cele mai recente date de piață din China arată că, în mai 2026, CATL a ocupat prima poziție la instalări de baterii cu 33,08 GWh (46,7% cotă de piață), urmat de BYD cu 11,87 GWh (16,8%). Producători secundari, precum Gotion High-tech sau Eve Energy, oscilează între 3,7% și 6,3% cotă. Această dinamică ilustrează presiunea continuă pentru diversificarea surselor de materie primă și pentru adoptarea accelerată a tehnologiilor alternative în contextul unei piețe volatile la nivel global.
Deși energia specifică a bateriilor pe sodiu nu poate concura încă cu tehnologiile litiu-nichel din segmentul premium, avantajele legate de cost, siguranță, sustenabilitate și performanță la rece oferă acestei chimii o poziție strategică în accelerarea electrificării în segmentele de volum. Pentru România, o astfel de orientare ar putea stimula atât accesul la vehicule electrice mai accesibile, cât și dezvoltarea capacităților locale de producție în industria bateriilor, în strânsă corelație cu politicile europene de reducere a dependenței de importuri strategice și de accelerare a tranziției la mobilitate electrică.