Poziția recentă a președintelui Toyota, Akio Toyoda, care își exprimă deschis teama față de tranziția totală la vehicule electrice, aduce în prim-plan divergențele tot mai vizibile din industrie între strategia Toyota și abordarea competitorilor europeni și globali. Aceste declarații pot influența nu doar direcția Toyota, ci și structura furnizorilor și a piețelor unde brandul este prezent, inclusiv România.
Akio Toyoda, președintele Toyota și nepotul fondatorului companiei, a recunoscut recent într-un interviu acordat Carwow că are rezerve serioase față de trecerea completă la vehicule electrice. El a afirmat că, pe fondul unei industrii care se aliniază din ce în ce mai mult către mobilitatea electrică, se simte izolat în preferința sa pentru păstrarea motoarelor și protejarea locurilor de muncă din lanțul tradițional de furnizori. Declarația lui Toyoda vine într-un moment în care Toyota a lansat noi modele electrice, însă acestea rămân în urma competitorilor prin lipsa unor funcții esențiale pentru clienții europeni – precum planificarea rutelor și autonomii competitive conform standardului WLTP (Worldwide Harmonised Light Vehicles Test Procedure).
În același timp, majoritatea directorilor executivi ai marilor producători auto din SUA, Germania, Coreea și Japonia s-au declarat public în favoarea viitorului electric, deși ritmul tranziției variază. Foarte puțini lideri de top admit temeri sau rezerve la fel de explicit precum Toyoda. Această izolare la nivel executiv explică parțial critica venită din partea investitorilor, cu atât mai mult cu cât Toyoda a fost înlocuit din funcția de CEO în 2023, tocmai din cauza unui ritm conservator de electrificare.
Adăugarea a cinci noi modele electrice la portofoliul Toyota și Lexus în ultimele 12 luni marchează o accelerație, însă contextul european și românesc arată că ritmul impus de concurență este mult mai alert. În România, de exemplu, Ford a început producția de vehicule complet electrice la uzina Craiova, iar liderul pieței EV pentru persoane fizice este Dacia Spring, model cu preț și autonomie adaptate pieței locale. Pe segmentul hibrid (fără încărcare la priză), Toyota continuă să domine, însă evoluția rapidă a preferințelor consumatorului urban accelerează presiunea asupra marilor producători pentru a lansa modele electrice competitive, cu autonomie ridicată, încărcare rapidă la curent continuu (kW DC) și funcții avansate de conectivitate.
Pentru comparație, modelele electrice de volum disponibile pe piața din România – precum Tesla Model 3, Hyundai Kona Electric sau Renault Zoe – oferă autonomie WLTP competitivă și sisteme de planificare rută integrate, cerințe deja standard pentru consumatorii europeni. În contrast, modelele Toyota nou-lansate, cum ar fi bZ Woodland sau C-HR electric, sunt criticate pentru lipsa acestor funcții – un aspect ce ar putea încetini adopția pe piețele europene și locale, unde reglementările UE și avansul concurenței impun un ritm rapid al inovației.
Totodată, reacțiile la nivel internațional și din partea societății civile cresc în intensitate față de pozițiile rezervate ale unor lideri ca Toyoda. Grupuri de advocacy au atras atenția asupra implicării Toyota în susținerea unor politicieni care au pus la îndoială urgența acțiunilor climatice, semnalând astfel o discrepanță între mesajul de „neutralitate tehnologică” și pașii concreți ai companiei în tranziția energetică.
Aceste evoluții nu sunt lipsite de impact la nivel regional. Creșterea accelerată a pieței de vehicule electrificate în România reflectă dinamica europeană: vânzările de modele full electric au crescut cu peste 480% în perioada analizată, iar tendința de localizare a producției – exemplificată de investițiile Ford la Craiova – pune presiune directă și pe jucătorii tradiționali, inclusiv Toyota. Pentru consumatorii și investitorii europeni și români, strategia de electrificare a producătorilor va determina atât dinamica locurilor de muncă în industrie, cât și disponibilitatea și relevanța gamei de modele în următorii ani.