Reciclarea bateriilor litiu-ion pentru vehicule electrice în Europa rămâne neprofitabilă, principalele bariere fiind costurile mari de transport și dezmembrare. Actorii din domeniu, inclusiv producătorii și reciclatori, vor trebui să găsească modele economice noi pentru a respecta reglementările UE, care impun cote minime de material reciclat din 2031.
O analiză intermediară realizată de HHL Leipzig Graduate School of Management în cadrul proiectului european Safeloop arată că reciclarea bateriilor pentru vehicule electrice continuă să fie marcată de costuri ridicate, care depășesc valoarea materialelor recuperate. Transportul bateriilor la finalul ciclului de viață, considerate bunuri periculoase, generează cheltuieli de până la 16 ori mai mari față de transportul obișnuit. Aceste costuri, împreună cu cele de dezmembrare manuală și incertitudinea privind proporția de materiale recuperabile, reduc semnificativ atractivitatea economică a reciclării.
Conform studiului, companiile specializate exclusiv în reciclare sunt dezavantajate din punct de vedere financiar, comparativ cu firmele care integrează reciclarea într-o activitate mai diversificată. Acest fapt devine tot mai relevant pe măsură ce intră în vigoare noua reglementare UE privind bateriile, din august 2025, care solicită ca din 2031 să fie asigurat un procent minim de materii prime reciclate în fiecare baterie destinată vehiculelor, industriei sau utilizării de tip SLI (starter, lighting, ignition). Dacă nu se iau măsuri pentru reducerea pierderilor din reciclare, prețul unui pachet de baterii ar putea crește cu circa 6%.
O cale de valorificare suplimentară este folosirea bateriilor scoase din uz auto ca sisteme staționare de stocare. Studiul arată că, printr-o astfel de reutilizare, valoarea economică totală a bateriei poate crește cu aproximativ 64%. Totuși, acest beneficiu le revine în principal operatorilor de vehicule și sisteme de stocare, nu și celor care suportă costurile reciclării, ceea ce creează o problemă de distribuire a valorii în lanțul economic.
Bariera cheltuielilor și potențialul reducerii costurilor
În momentul de față, reciclatorii europeni suferă pierderi de circa 1,90 € pe kilogram de baterie procesată, dacă valorifică materialele extrase la prețul pieței. Cercetătorii estimează că, printr-o combinare de măsuri — designuri mai sigure ale bateriilor, scurtarea traseelor logistice, standardizarea transportului și automatizarea dezmembrării — acest deficit s-ar putea transforma într-un profit modest de 0,13 € pe kilogram, ceea ce ar însemna o reducere a costurilor cu aproximativ 34%.
Reglementările UE privind gestionarea bateriilor uzate ca bunuri periculoase rămân principalul motor al cheltuielilor, însă studiul Safeloop arată că optimizarea structurii de reciclare, crearea unor trasee sigure și scurte pentru transport, precum și standardizarea ar asigura baza pentru dezvoltarea unei industrii profitabile și sustenabile la nivel european. Proiecte precum SAFELOOP dezvoltă deja anode, catode, separatori și electroliți proveniți din materiale reciclate pentru a stimula economia circulară în domeniu.
Propuneri pentru o distribuție mai echitabilă a valorii
Un aspect esențial identificat de echipa de cercetători este necesitatea unor noi entități de coordonare a ciclului de viață al bateriilor. Acestea ar putea deține și gestiona bateriile pe toată durata existenței — de la vehicul, la aplicații secundare, până la reciclare — redistribuind costurile și veniturile astfel încât să fie stimulată inovația și investiția în tehnologiile de reciclare. Studiul subliniază că actualmente valoarea adăugată prin „a doua viață” a bateriilor profită altor actori decât reciclatorilor, cei care suportă efectiv sarcina de conformare la normativele UE.
Proiectul Safeloop, finanțat de Uniunea Europeană cu 4,7 milioane €, reunește 15 instituții din 11 țări și dezvoltă atât tehnologii pentru materiale reciclate, cât și modele de afaceri menite să asigure sustenabilitatea economică a reciclării în contextul cerințelor în creștere impuse industriei de mobilitate electrică. Până la implementarea completă a cadrului de reglementare în 2031, companiile din România și din întreaga Europă vor fi nevoite să inoveze în logistică, designul bateriilor și coordonarea lanțului valoric pentru a putea transforma reciclarea într-o oportunitate de creștere, nu într-o povară financiară.