Un studiu recent arată că eficiența vehiculului achiziționat influențează semnificativ probabilitatea de rambursare a creditelor auto, cu impact direct asupra costurilor și accesului la finanțare pentru cumpărătorii de mașini electrice din Europa, inclusiv România. Această descoperire schimbă percepția asupra riscurilor reale în sistemul bancar și evidențiază nevoia de a adapta criteriile de acordare a creditelor la realitățile electrificării auto.
O analiză Atlas Public Policy relevă că șoferii care achiziționează vehicule cu consum redus de energie, mai ales mașini electrice (EV), sunt semnificativ mai puțin expuși la riscul de neplată a ratelor la creditele auto. Conform studiului, deținătorii de vehicule electrice ajung la un risc de neplată cu 50% mai scăzut față de cei cu mașini cu eficiență medie. Astfel, nu doar consumatorii, ci și băncile sunt afectate: finanțarea vehiculelor cu eficiență energetică scăzută presupune cu 16% mai multe riscuri de neplată. Prin comparație, creditarea pentru vehiculele cu eficiență înaltă (inclusiv hibride) presupune o reducere a riscurilor cu același procent.
În mod paradoxal, datele arată că cei care cumpără mașini electrice sunt penalizați cu rate mai mari la credite auto, deși riscurile pentru bănci sunt mai mici. Concret, achizitorii de EV plătesc în medie cu 300–350 € mai mult pe durata unui credit tipic de 72 de luni, față de media pieței. Această discrepanță este mai accentuată pentru clienții cu venituri mai mici—exact segmentul care ar beneficia cel mai mult de pe urma costurilor reduse de utilizare ale EV-urilor. Deși economia de energie și întreținere la mașini electrice este recunoscută de ani buni, băncile nu traduc aceste beneficii în condiții de creditare mai avantajoase pentru clienți.
Reglementările actuale din Uniunea Europeană, inclusiv pentru România, iau în calcul doar emisiile măsurate la utilizare (emisii la țeava de eșapament), nu și pe cele provenite din producție sau reciclare, atunci când definesc eficiența vehiculelor. În consecință, finanțatorii locali și regionali nu au instrumente sau date standardizate care să reflecte eficiența totală de tip „viața-întreagă” (life-cycle) a vehiculelor atunci când evaluează riscul de credit. Deși datele arată clar o corelație între eficiența energetică și comportamentul de plată, această relație nu este valorificată sistematic în politicile de creditare din România sau din restul UE.
Studiul Atlas și analizele europene evidențiază că adaptarea modelelor de creditare în funcție de eficiența reală a vehiculelor ar putea aduce beneficii atât cumpărătorilor, prin costuri mai mici și acces sporit la finanțare, cât și băncilor, care ar prelua riscuri mai mici. Pentru industria auto, această abordare ar stimula vânzările de EV și investițiile în tehnologii cu amprentă redusă de CO₂, accelerând decarbonizarea parcului auto european și, implicit, și al celui românesc. O astfel de schimbare ar solicita și reformă la nivel de reglementare, inclusiv introducerea unui standard obligatoriu pentru evaluarea emisiilor pe întreg ciclul de viață al vehiculului, subiect aflat deja în atenția unor universitari și lideri de industrie din Europa.
În prezent, lipsa unui cadru de reglementare care să integreze datele de eficiență „de la producție la reciclare” menține neclaritatea riscurilor reale pentru băncile din România. Acest lucru poate duce la costuri de finanțare mai ridicate pentru clienți și la oportunități ratate de creștere pentru piața locală EV. Dacă accesul la astfel de date ar deveni normă, clienții din România—în special cei cu venituri medii și mici—ar putea beneficia de împrumuturi mai accesibile, accelerând astfel tranziția spre mobilitatea electrică și sustenabilă la nivel național.