Decizia guvernului Regatului Unit de a aloca aproximativ 115 milioane € pentru reducerea tarifelor la încărcarea publică a vehiculelor electrice vizează direct șoferii care nu dispun de propriile locuri de parcare. Aceasta promite economii anuale pentru utilizatori, deși mecanismul exact de implementare rămâne neclar și discrepanța de TVA față de încărcarea acasă persistă. Detaliile și implicațiile pentru Europa și România sunt explicate în articol.
Regatul Unit a anunțat prin bugetul pe 2026 o finanțare de aproximativ 115 milioane € dedicată reducerii costurilor de încărcare publică pentru vehicule electrice (EV), cu accent pe șoferii care utilizează încărcătoare de putere redusă (AC) în proximitatea locuinței, dar nu au acces la parcare privată. Măsura vine pe fondul unui raport independent care a relevat creșteri semnificative de prețuri la încărcarea publică: o majorare de 69% din 2021 pentru stațiile AC și de 94% la încărcătoarele rapide DC, frecvent întâlnite pe autostrăzi.
Conform autorităților, fondurile vor acoperi echipamente instalate pe străzi rezidențiale unde autovehiculele pot fi lăsate la încărcat pentru mai multe ore sau peste noapte, o necesitate pentru locatarii urbani fără parcare proprie. Guvernul estimează că măsura va ajuta acești utilizatori să economisească circa 175 € anual. Sectorul de transport și asociațiile din domeniu au semnalat de mai multe ori că diferența de cost între încărcarea la domiciliu (unde energia a ajuns la zero TVA temporar din octombrie 2026) și cea publică (cu TVA 20%) dezavantajează o bună parte a proprietarilor de EV din orașe. Recent, autoritățile britanice au formalizat această diferență prin legislație, o abordare diferită față de solicitările industriei de a egaliza taxarea.
Finanțarea de 115 milioane € este direcționată prioritar către zonele urbane unde lipsa locurilor de parcare afectează direct accesul la încărcări mai ieftine, dar guvernul nu a clarificat dacă sprijinul va ajunge direct la operatorii de stații sau se va reflecta prin alte tipuri de compensații sau subvenții. O altă inițiativă guvernamentală menționată este dezvoltarea unui grup de lucru care să analizeze “tariff porting”; acest concept ar putea permite, la viitor, transferul tarifului de acasă în anumite stații publice, reducând astfel costurile efective pentru utilizatorii fără infrastructură proprie.
Totodată, modificări recente ale regulilor de urbanism permit instalarea de canale trans-trotuar pentru cabluri, fără aprobări suplimentare, facilitând conectarea la alimentare acasă pentru rezidenți și economii suplimentare. Potrivit autorităților, această schimbare ar putea aduce economii suplimentare la nivel de gospodărie, de până la 350 € anual. Aceste măsuri sunt gândite să faciliteze adoptarea EV și să reducă barierele pentru categoriile defavorizate de lipsa infrastructurii private.
Comparativ cu piețele europene, unde tensiunile privind diferența de cost între încărcarea publică și cea de acasă sunt similare, structura prețurilor și problemele identificate în Regatul Unit reflectă realitatea urbană din marile orașe europene și România. De exemplu, în România, rețelele principale de încărcare publică (Renovatio, MOL Plugee) practică tarife între 0,50–0,99 € pe kWh pentru AC/DC, valori comparabile cu cele din Regatul Unit și din statele vest-europene. Acest ecart tarifar (față de încărcarea la domiciliu, estimată la 0,09–0,15 € kWh noaptea) rămâne o barieră-cheie pentru multe gospodării urbane din UE, cu impact direct asupra ritmului de electrificare a transportului privat.
În context european, intervențiile pentru reducerea costurilor de încărcare publică variază între subvenții directe pentru instalarea de noi stații și stimulente operaționale pentru acoperirea zonelor insuficient deservite. Unitarizarea experienței de plată și creșterea transparenței tarifare sunt esențiale, iar reglementările UE impun din 2027 ca noile stații publice să accepte plata contactless, măsură deja implementată larg în România. Presiunea de a reduce aceste costuri va crește, pe măsură ce obiectivele de adoptare a EV pentru 2035 se apropie, iar segmentele de populație urbană fără acces la parcare privată rămân prioritare pentru politicile publice europene.