UE rămâne cu mult în urma altor economii majore la capitolul electrificare, folosind electricitatea pentru doar 23% din consumul final de energie, atrage atenția directorul IEA, Fatih Birol. Oficialii susțin că Europa ar fi trebuit să accelereze tranziția după șocurile recente din piața energetică, iar presiunea asupra politicilor europene de electrificare crește considerabil.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a criticat public Uniunea Europeană pentru ritmul lent al electrificării, subliniind că răspunsul la crizele energetice recente a fost sub așteptări. Conform datelor prezentate, energia electrică reprezintă doar aproximativ 23% din consumul total de energie al UE, un procent semnificativ mai mic decât cel din China, Japonia sau Coreea de Sud, unde ratele de electrificare depășesc 30%.
Contextul acestei critici vine pe fondul dependenței prelungite a Europei de importurile de resurse fosile, dependință accentuată de evenimentele geopolitice din ultimii ani. Atât oficiali europeni, cât și reprezentanți IEA au evidențiat că sectoare-cheie precum transporturile, încălzirea și industria continuă să se bazeze pe surse convenționale, deși UE a experimentat șocuri majore privind securitatea aprovizionării energetice.
Presiunile externe și planurile UE pentru accelerare
Birol consideră că răspunsul Europei a fost insuficient, iar așteptarea este ca UE să recupereze decalajul față de piețele asiatice. Criticile sale capătă greutate suplimentară pe fondul tentativei industriei auto europene de a relaxa standardele de emisii și cerințele minime pentru vehicule electrice, măsuri care încetinesc ritmul de decarbonizare și electrificare a transportului rutier.
Pe lângă această critică, Comisia Europeană pregătește un nou pachet de măsuri menit să stimuleze adoptarea tehnologiilor verzi. Propunerea vizează reducerea taxelor pe electricitate față de sursele tradiționale și oferirea de sprijin pentru achiziția de pompe de căldură, autovehicule electrice și infrastructură de încărcare. Totuși, astfel de măsuri ar putea pune presiune pe bugetele statelor, mai ales acolo unde taxele pe electricitate contribuie semnificativ la veniturile publice.
România și piața europeană într-un context global
Încetinirea electrificării în Europa nu afectează doar competiția cu piețele asiatice, ci și perspectivele de reducere a dependenței energetice și a costurilor pentru consumatori. Documente consultate la nivel european estimează că accelerarea tranziției ar putea aduce economii de până la 200 miliarde € până în 2030. Pentru a susține această tranziție, Comisia Europeană propune creșterea capacității de stocare a energiei la 200 GW până în 2030, față de nivelul actual de 55 GW, ceea ce va sprijini integrarea surselor regenerabile și va oferi stabilitate rețelei de distribuție, inclusiv în România.
Creșterea rapidă a cererii de electricitate, impulsionată de digitalizare, centre de date și mobilitate electrică, impune modernizarea sistemelor de management al rețelei, implementarea bateriilor la scară utilitară și flexibilitate crescută la nivelul infrastructurii energetice. Pentru România și celelalte state membre, atingerea țintelor de electrificare este strâns legată de capabilitatea de a integra tehnologiile inteligente și de a asigura resurse pentru extinderea infrastructurii, astfel încât tranziția să fie atât sigură, cât și competitivă la nivel mondial.
În concluzie, poziția exprimată de șeful IEA expune presiunile cu care se confruntă UE în industria energetică, subliniind nevoia de accelerare a investițiilor și reformelor pentru ca Europa, inclusiv România, să poată reduce dependența de surse externe și să valorifice pe deplin potențialul electrificării.