Piața americană a vehiculelor electrice a trecut printr-o perioadă volatilă după expirarea stimulentului federal, dar ultimele date indică o stabilizare, cu implicații care pot oferi perspective valoroase pentru piața europeană și românească, unde politicile de sprijin continuă să influențeze puternic adopția EV.
După expirarea stimulentului federal de 7.500 € pentru achizițiile de mașini electrice la finalul lunii septembrie 2025, vânzările de vehicule electrice (EV) din Statele Unite au suferit fluctuații semnificative. Inițial, a fost înregistrat un val de achiziții înainte de expirarea subvenției, urmat de o scădere abruptă imediat după eliminarea facilității, model similar cu cel observat anterior în piețe precum China, Germania sau Olanda când au fost eliminate stimulente guvernamentale pentru EV.
Cifrele din trimestrul al doilea al anului 2026 arată totuși o revenire parțială: 247.226 de vehicule electrice au fost vândute, ceea ce reprezintă o creștere de 14,7% față de trimestrul anterior, dar vânzările rămân cu 20,5% sub nivelul maxim atins în al treilea trimestru din 2025, înainte de eliminarea stimulentului. Această tendință de revenire sugerează că, în ciuda șocului inițial, interesul pentru electrificare persistă, cel puțin parțial susținut de alte stimulente la nivel de stat și de lansarea unor noi modele pe piață.
Din perspectiva estimărilor privind viitorul pieței, BloombergNEF și-a revizuit dramatic prognoza: anticipând că, până în 2030, cota de piață a EV în SUA va ajunge la doar 17%. Aceasta reprezintă o ajustare majoră față de proiecțiile anterioare și reflectă un context politic și economic mai dificil. Actualmente, cota de piață este de 5,8%. Deși acest ritm de creștere ar însemna o triplare în patru ani, diferența față de ritmul european rămâne semnificativă. În UE, BEV-urile (vehicule electrice cu baterie) reprezentau deja 18,8% din vânzările de mașini noi la începutul anului 2026. Această comparație scoate în evidență importanța sprijinului continuu din partea guvernelor europene, unde subvențiile directe, reducerile de taxe și investițiile în infrastructura de încărcare accelerază adoptarea EV-urilor, inclusiv în România.
Infrastructura de încărcare din SUA evoluează, fiind raportate peste 250.000 de puncte de încărcare, din care 175.000 de tip Level 2 (încărcare AC, uzuală pentru stațiile publice de putere medie) și 75.000 Level 3 (încărcare rapidă DC, de peste 50 kW). Chiar dacă aceste cifre marchează o creștere de aproximativ 20% față de anul precedent, teama de a rămâne fără posibilitate de încărcare scade lent, odată cu acoperirea geografică tot mai bună. În Europa, strategia e diferită: investițiile publice majore în stații de încărcare fac parte din planuri naționale menite să reducă anxietatea legată de autonomie, un factor esențial pentru consumatorii din România și din restul Uniunii.
Piața americană pentru EV este dominată în continuare de Tesla, cu aproape 50% din vânzări, urmată la distanță de Chevrolet, Hyundai și Cadillac. Două noutăți notabile sunt dublarea vânzărilor pentru Toyota și Subaru, deși acestea porneau de la volume foarte mici. Pe de altă parte, eliminarea stimulentului federal a condus la scăderea prețurilor de listă pentru numeroase modele, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența reală a subvențiilor, pe care unii observatori americani le consideră profitabile mai degrabă pentru corporații decât pentru clienți finali.
Mediul de reglementare din SUA se schimbă rapid. Proiectul de lege privind securitatea vehiculelor conectate, discutat în Senatul american, propune restricții clare privind componentele hardware și software de origine chineză, rusească sau nord-coreeană, cu intrare în vigoare etapizată din 2027 pentru software și la trei ani după pentru hardware. Acest demers legislativ are potențialul de a elimina sau reduce prezența unor mărci internaționale precum Polestar sau chiar Volvo și Mercedes, cu potențiale efecte în lanț pentru aprovizionarea cu componente și stabilitatea prețurilor, inclusiv la nivel global.
O particularitate a legislației propuse este că afectează exclusiv modelele noi și importurile efectuate după termenele stabilite, fără impact asupra vehiculelor aflate deja în circulație. Motivarea invocată ține de securitatea națională, parlamentarii și sindicatele menționând riscurile asociate conectivității și colectării datelor auto de către entități străine. Criticii susțin însă că realitatea ar fi aceea a protejării producției interne și a limitării accesului la vehicule electrice cu cost redus, fapt ce poate afecta în special consumatorii cu venituri mici.
Pentru piața europeană, aceste evoluții subliniază dependența ridicată a adopției de EV-uri față de stimulente economice și stabilitate politică și fiscală. Franța, Germania, Italia sau Norvegia continuă să ofere scheme de sprijin solide, de la granturi directe la beneficii fiscale și programe de achiziție socială, ceea ce menține vânzările la un nivel ridicat și creează o tendință ascendentă în adopția tehnologiilor electrice. Pentru România, adaptarea la acest context european rămâne esențială, mai ales în condițiile pieței interne unde prețul de achiziție, subvențiile și extinderea infrastructurii de încărcare sunt factori determinanți pentru accelerarea vânzărilor EV.