Propunerea autorităților din Londra de a permite doar vehicule electrice cu baterii pentru noile licențe de ride-hailing din 2028 ar putea schimba rapid structura flotelor urbane. Operatorii de platforme precum Uber și Bolt vor fi afectați direct, iar experiența Londrei ar putea influența abordări similare în alte capitale europene. Urmează detalii despre implicațiile și etapele acestei inițiative.
Autoritatea de Transport pentru Londra (TfL) a lansat spre consultare publică un set de propuneri care ar permite din 2028 eliberarea de noi licențe pentru vehicule de ride-hailing doar modelelor complet electrice cu baterii (BEV, Battery Electric Vehicles). Proiectul de reglementare vizează toate vehiculele comandate prin aplicații specializate precum Bolt, Uber sau alte servicii de tip minicab, excluzând flota de taxiuri reglementată separat. Vehiculele cu sisteme de propulsie pe benzină, hibride (atât mild, cât și plug-in) sau cu orice alt tip de propulsie non-electrică vor fi excluse de la obținerea de noi licențe pentru transport privat. Pentru vehiculele accesibile persoanelor cu dizabilități, reglementarea va intra în vigoare din iulie 2030.
Decizia, aflată deocamdată în fază de consultare publică până la 2 decembrie 2026, este argumentată de nevoia de reducere a poluării atmosferice și a emisiilor de CO₂ din traficul rutier. Potrivit estimărilor publicate de TfL, flota de ride-hailing ar putea genera scăderi de până la 9% ale emisiilor de oxizi de azot și 35% ale emisiilor de CO₂ în următorul deceniu. Pe termen lung, reducerea ar putea atinge 97% pentru ambele categorii de emisii. Acestea sunt însă proiecții, iar finalitatea lor depinde de implementarea concretă a propunerii.
Londra are deja una dintre cele mai electrificate flote de transport privat din Europa: în septembrie, din cele 94.661 de vehicule autorizate pentru ride-hailing, 35,5% erau complet electrice, iar încă 35,2% erau hibride plug-in. Astfel, peste 70% din flotă funcționează în prezent în regim cu emisii zero cel puțin parțial, un nivel superior față de alte capitale europene unde hibridele plug-in încă predomină. În contrast, majoritatea orașelor din UE, inclusiv București, permit utilizarea vehiculelor hibride în sistemul de ride-hailing, iar exigențe similare celor propuse la Londra nu au fost încă instituite, politica fiind centrată pe stimulente financiare și reduceri fiscale pentru BEV.
Pe lângă electrificare, TfL propune și alte schimbări, precum limitarea vârstei maxime a vehiculelor la zece ani începând din martie 2027 și reducerea perioadei pentru reînnoirea licenței expirate la 12 luni. Dacă această perioadă este depășită, vehiculul va trebui să se conformeze regulilor în vigoare la data reaplicării. Totodată, aprobările pentru conversii la gaze lichefiate sau tratamente suplimentare de evacuare poluanți vor fi eliminate. Aceste modificări urmăresc accelerarea înlocuirii rapide a parcului existent cu BEV mai moderne și mai puțin poluante.
Oficialii TfL au subliniat într-o declarație că aceste măsuri consolidează progresul deja făcut și vizează accelerarea tranziției către o flotă urbană fără emisii, mai ales în contextul unor zone unde rețeaua de transport public nu acoperă toate nevoile populației. Totuși, măsurile prezentate sunt doar propuneri și pot suferi modificări în urma consultării publice și a deciziilor administrative ulterioare.
Context european și implicații pentru operatorii din România
Măsura londoneză anticipează anumite tendințe europene, inclusiv pachetul Fit for 55 al UE care impune, din 2035, comercializarea doar a vehiculelor zero emisii. Londra ar putea deveni primul mare oraș european ce introduce un prag atât de strict înainte de termen, impunând BEV exclusiv ca standard pentru flotele noi de ride-hailing. Spre comparație, la nivel european și în România, operatorii ca Uber și Bolt accelerează trecerea la BEV prin prime, scheme de sprijin și stimulente fiscale, nu prin obligații legale. În România, programul Rabla Plus reduce prețul de achiziție pentru BEV cu până la 10.000 €, iar prețurile modelelor populare în ride-hailing ca Dacia Spring sau Renault Zoe încep de la aproximativ 22.000 € fără subvenții.
Din perspectiva pieței, electrificarea flotelor de ride-hailing accelerează acolo unde presiunea reglementării se combină cu subvenții publice și extinderea infrastructurii de încărcare. Totuși, principalele bariere rămân prețul inițial, accesul la stații de încărcare, dar și rata de înnoire a vehiculelor. Autoritățile locale europene urmăresc cu atenție consultarea publică londoneză, rezultatul acesteia putând servi drept model pentru reglementări similare în capitale precum Paris, Amsterdam sau Berlin.