Revizuirea propusă a Sistemului European de Comercializare a Emisiilor (ETS) aduce reguli mai stricte pentru aviație și transport maritim, vizând reducerea emisiilor și accelerarea investițiilor în tehnologii curate. Schimbările vor afecta companiile europene, inclusiv din România, determinând o creștere a costurilor de conformitate și noi oportunități de finanțare pentru proiecte de decarbonizare.
Comisia Europeană a prezentat la 17 iulie 2026 o revizuire a Sistemului de Comercializare a Emisiilor (EU ETS), cu scopul de a consolida competitivitatea industrială și de a alinia instrumentul cu obiectivul climatic pentru 2040. Propunerea reprezintă o schimbare substanțială pentru sectoarele transportului aerian și maritim, lărgind domeniul de aplicare și introducând noi mecanisme de susținere a decarbonizării industriale.
Una dintre noutățile majore este înăsprirea regulilor privind emisiile din aviație, un sector care contribuie cu aproximativ 4% la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene și care reprezintă aproape 14% din emisiile din transporturi. Prin revizuirea ETS, Comisia urmărește închiderea lacunelor actuale din sistemul de tarifare a carbonului pentru aviație, astfel încât sectorul să reflecte costurile reale asupra mediului și să contribuie mai consistent la atingerea țintelor climatice ale Uniunii.
Propunerea sprijină adoptarea unor tehnologii avansate, precum combustibilii sustenabili pentru aviație (SAF) și implementarea de noi generații de motoare și celule de avion, facilitând totodată accesul la finanțare prin Fondul de Inovare și Fondul de Modernizare. Aceste instrumente vor fi disponibile atât pentru proiecte pan-europene, cât și pentru statele membre individuale, inclusiv România, unde tranziția energetică a sectorului transporturilor este abia la început.
În paralel, ETS reformat acoperă pentru prima dată și incinerarea deșeurilor municipale, modificare cu impact direct asupra administrațiilor locale și industriei gestionării deșeurilor. Dincolo de transport, această măsură extinde presiunea asupra emitenților din toate sectoarele să dezvolte și să implementeze soluții inovatoare de reducere a emisiilor.
O atenție sporită este acordată efectelor non-CO2 ale aviației, în special formării persistentelor nori de tip contrail (condens persistent), responsabili pentru o parte semnificativă din impactul total asupra încălzirii globale al acestui sector. Recunoașterea acestor efecte reflectă o orientare către politici comprehensive de reducere a impactului climatic, nu doar a emisiilor de CO2.
Pe lângă obligativitatea de a respecta plafoane de emisii mai stricte, operatorii din aviație și transport maritim vor trebui să își adapteze operațiunile pentru a minimiza formarea acestui tip de nori și să investească în combustibili mai curați și tehnologii operaționale eficiente. Acest lucru crește presiunea economică asupra companiilor, dar și oportunitățile de investiții pentru tehnologii de mobilitate cu emisii reduse.
Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) se întărește, obligând operatorii din afara UE să suporte aceleași costuri de carbon ca și companiile europene, reducând astfel riscul de „relocare” a emisiilor către țări cu reglementări mai permisive. Pentru piața românească, această schimbare poate însemna un avantaj competitiv în favoarea companiilor care investesc timpuriu în reducerea emisiilor și adaptarea la noile reguli ale pieței unice europene.
Extinderea ETS și înăsprirea normelor pentru aviație și maritim determină, în mod direct, un semnal clar pentru investiții în tehnologii curate, atât la nivelul infrastructurii cât și al materialului rulant. Deși tranziția implică costuri inițiale considerabile, accesul la finanțări europene face ca proiectele de electrificare și inovare în transport să fie mai atractive inclusiv pentru companiile din România, care pot accesa sprijin prin Fondul de Inovare și Fondul de Modernizare al UE.