Restricțiile și amenzile pentru trotinete și biciclete electrice devin tot mai dure, dar un studiu recent arată că publicul nu susține în general interzicerea totală, preferând măsuri direcționate și reguli clare. Pentru utilizatorii și operatorii din e-mobilitate, acest decalaj între reacția autorităților și percepția publică ridică semne de întrebare privind calea de urmat. Detaliem opinia publică, controversele privind reglementarea și implicațiile pentru Europa și România.
În contextul unei reglementări tot mai stricte a trotinetelor electrice și bicicletelor electrice, autoritățile australiene, dar și din alte regiuni, demarează anchete și impun o serie de restricții, inclusiv confiscarea vehiculelor neconforme și sancționarea utilizatorilor. Această tendință vine pe fondul creșterii rapide a popularității acestor mijloace de transport, care au pus presiune asupra legislației tradiționale și a infrastructurii urbane. Deciziile și reacțiile autorităților variază, de la interzicerea completă a serviciilor de trotinete electrice de închiriat din orașe mari (cum a fost exemplul Melbourne 2024), până la abordări mai permisive pentru bicicletele electrice.
O cercetare realizată pe un eșantion de peste 2.000 de australieni arată că, în realitate, diferențele de percepție publică între trotinete și biciclete electrice sunt minime. Participanții la studiu au acordat niveluri de sprijin similare pentru reglementare și sancționare, iar sprijinul pentru interzicerea totală a acestor vehicule a fost redus: o medie de 5,0 din 10 pentru bicicletele electrice și 4,8 din 10 pentru trotinete. În schimb, populația a susținut măsuri țintite, cum ar fi amenzi mai mari pentru utilizarea ilegală sau incorectă (medie de 7,9 pentru biciclete și 7,8 pentru trotinete) și interdicții pentru minorii sub 16 ani.
Expunerea la știri negative despre accidente, coliziuni sau alte incidente a dus la o scădere a atitudinilor favorabile față de ambele tipuri de vehicule electrice. Totuși, efectul negativ a fost mai pronunțat pentru trotinete, sugerând că percepția publică este sensibilă la modul în care presa prezintă riscurile asociate.
Reglementări europene și abordarea românească
În Uniunea Europeană, cadrul legislativ pentru biciclete electrice (pedelec) este foarte clar: doar modelele cu asistență la pedalare până la 25 km/h și motor de maximum 250 W sunt considerate biciclete, fără cerințe de înmatriculare, asigurare sau permis. În România, aceste reguli se aplică integral, cu recomandarea purtării căștii sub 18 ani și obligația de a folosi pistele dedicate dacă există. Modelele care depășesc aceste limite (până la 45 km/h) intră în categoria mopedelor și necesită înregistrare, asigurare, cască omologată și permis categoria AM sau A1; trotinetele electrice rămân de obicei reglementate separat, cu restricții de viteză și vârstă. Modificările hardware sau software care cresc viteza sau puterea vehiculului sunt ilegale și pot duce la sancțiuni și confiscarea vehiculului, după modelul australian.
Piețe și implicații pentru mobilitatea urbană
Cazul Australiei arată un fenomen valabil și în statele UE: reacția rapidă a autorităților privind riscurile, fără a dispune întotdeauna de suficiente date științifice pentru a fundamenta aceste decizii. În lipsa unor studii extinse despre siguranța trotinetelor și bicicletelor electrice, opinia publică capătă o pondere disproporționată. Rezultatul este o combinație de măsuri reactive, uneori fragmentare de la oraș la oraș sau țară la țară.
Acest lucru se reflectă și pe piața din România – în ciuda reglementărilor clare pentru biciclete electrice, presiunea de a controla „e-moto-urile” sau trotinetele cu putere și viteză ridicată persistă. Fără o bază solidă de date privind accidentele, autoritățile recurg uneori la interdicții sau amenzi severe, deși publicul preferă sancțiuni direcționate și reguli aplicate consecvent tuturor vehiculelor similare, nu doar anumitor categorii.
Studiul australian subliniază faptul că reglementarea eficientă a mobilității electrice trebuie să pornească de la dovezi obiective și nu exclusiv de la percepția publică sau presiuni de moment. Pentru orașele europene și pentru România, acest lucru presupune monitorizarea atentă a datelor reale despre siguranță și adaptarea legislației în funcție de acestea, cu consultarea largă a publicului și evitarea deciziilor pripite sau discriminatorii între tipurile de dispozitive. Pe termen lung, dezvoltarea unei baze de date privind utilizarea și riscurile reale ale trotinetelor și bicicletelor electrice va permite politici mai echilibrate, utile atât pentru siguranța rutieră, cât și pentru stimularea mobilității electrice urbane.