Noile reglementări UE care vizează electrificarea flotelor auto ale companiilor promit să creeze până la 344.000 de locuri de muncă suplimentare și să atragă investiții majore în industria auto, potrivit unui studiu recent. Companiile și piața muncii din România și întreaga Uniune Europeană vor resimți efecte directe în următorii ani.
Uniunea Europeană impune noi obiective pentru electrificarea flotelor de mașini ale marilor companii, acțiune ce ar putea genera 344.000 de noi locuri de muncă și investiții suplimentare de 18 miliarde € până în 2030, conform unui studiu realizat de organizația Transport & Environment (T&E). Analiza consideră că aceste beneficii economice devin posibile dacă noile stimulente fiscale acordate de statele membre vor favoriza exclusiv vehiculele electrice produse în Europa, începând cu 2028.
Regulamentul european Clean Corporate Vehicles prevede ca minimum 45% din vânzările de mașini noi către marile flote ale companiilor să fie electrice până în 2030. Acest prag va reprezenta o bază minimă pentru transformarea accelerată a parcurilor auto ale companiilor din UE, inclusiv România, unde multe firme utilizează flote în leasing sau achiziționate cu stimulente fiscale. Din 2028, sprijinul financiar de la stat pentru achiziția de vehicule de companie va fi restricționat doar la mașinile electrice și cele cu emisii scăzute, produse pe continent, ceea ce va stimula producția regională.
În scenariul optimist analizat de T&E, se estimează că 69% dintre mașinile noi din marile flote europene ar putea fi electrice până în 2030, cu o creștere substanțială a numărului de locuri de muncă pe segmentul auto, dar și în sectoare conexe precum producția de baterii sau infrastructura de încărcare. Germania ar putea obține cel mai mare câștig, cu 134.000 noi joburi, urmată de Polonia cu 38.500, unde industria de baterii ar beneficia de o dublare a capacității de producție până la 81 GWh anual. Efecte similare sunt anticipate și în sud-estul Europei, inclusiv România.
Impactul economic estimat nu se rezumă doar la producătorii auto. Limitarea stimulentelor doar la modelele fabricate în UE va încuraja companiile să comande vehicule locale, întărind lanțul de valoare regional. Astfel, furnizorii de componente, dezvoltatorii de infrastructură de încărcare și sectorul de servicii tehnice vor înregistra o creștere a cererii. Studiul subliniază nevoia păstrării datei de 2028 pentru intrarea în vigoare a acestei reguli, pentru a asigura stabilitatea angajaților din sectorul auto european.
Cazul grupului Volkswagen este relevant pentru dimensiunea impactului reglementării: chiar dacă grupul are planuri de restructurare care includ reducerea cu 35.000 de locuri de muncă, noile reguli ar putea genera până la 56.300 de joburi suplimentare pentru companie între 2028 și 2030, conform datelor T&E. Aceasta indică potențialul real al politicilor europene de a transforma amenințarea pierderii unor joburi în oportunități de angajare pe baza tranziției la electromobilitate.
Noile cerințe de achiziție pentru flotele corporate se aliniază trendului general de creștere a ponderii mașinilor electrice în vânzările europene. Potrivit IEA, Europa este deja lider mondial în adoptarea mobilității electrice, iar infrastructura de încărcare și standardizarea tehnică (inclusiv CCS pentru încărcare rapidă și autonomie WLTP de 350–500 km) asigură trecerea fără sincope a companiilor la vehicule electrice moderne. Pe piața românească, achizițiile de flote electrice se accelerează odată cu alinierea stimulentelor la standardele europene, iar companii locale și multinaționale pot beneficia de reducerea costurilor de operare și de sprijinul financiar direcționat.
În concluzie, măsurile regulatorii la nivel european nu doar determină ritmul tranziției către mobilitate electrică în flotele corporate, ci configurează o strategie industrială ce vizează menținerea competitivității față de China și alte centre globale de producție. Limitarea stimulentelor la vehicule electrice produse în UE reprezintă un stimul semnificativ pentru companiile europene, iar rezultatul estimat de 344.000 de joburi suplimentare aduce argumente economice solide pentru susținerea tranziției în România și Europa Centrală și de Est.